Ati putea rade, dar burta de bere poate fi socotita fara probleme unitate de masura. Cat masoara si valoreaza o burta de bere nici macar Cuza nu poate fi sigur, dar conform spuselor batranului chinez de la mine din sat, cel putin o persoana a platit un serviciu cu o burta de bere. Si l-a costat mult.
Era o duminica calduroasa de vara. Poate cea mai calduroasa zi a acelui an, dar nimeni nu s-a deranjat sa noteze pe undeva acest lucru. In satul prajit de soare, nimeni nu misca in afara unui pustulica ce alerga doar in chiloti pe langa o bicicleta. Nu-i pasa nici de soare, nici de linistea satului… Alerga si apoi salta cu un picior pe singura pedala a bicicletei. Tarana groasa ce stapanea drumul franeaza repede inertia data bicicletei, asa ca , baietelul reia munca sisifica. Dupa cateva incercari, renunta la impins si inclina bicicleta. Incearca s-o incalece barbateste. Dar o bicicleta cu o singura pedala este prea mult pentru el, asa ca finalul este inevitabil. Baiat si bicicleta, gramada in tarana incinsa.
Am prin draft o gramada mare de schite, niste idei sau intamplari ce mi-au marcat la un anumit moment existenta si despre care credeam ca au mari sanse de-a evolua intr-un articol. Si stau acolo. Unele, vor ajunge intr-un final la cosul de gunoi, de altele, candva, poate o sa-mi fac timp si le dezvolt.
Când ajungi la o vârstă ca a mea, începi și-ți aduci aminte de multe lucruri ce le-ai fi putut face, dar nu le-ai băgat în seama la vremea lor.Deh, erai tînăr. Hoo, fără panică, nu-s deprimat și nici nu încep să-mi scriu memoriile, pur și simplu am trecut azi prin regie și mi-am adus aminte de ceva chestii de prin cămin.Dar sunt întâmplări din cămin și acolo vor rămâne cel puțin pentru o vreme.
Acum, despre câmpul muncii și studenție…
Ca om, nu neapărat ca român, trebuie să crezi în ceva, altfel o pornești ca un brebenel cu vaca pe câmpii. Dumnezeu te ajută, ține loc de acar Păun și e pus acolo, tocmai pentru a avea pe cine să dai tu vina. Da’ nu-i pune în cârcă absolut tot.
Așa, deci, săptămâna trecută am muncit puțin mai „ca proștii” nu de alta, dar șefu a avut o zi proastă și nu l-am contrazis. Am făcut fix cum a vrut el și a ieșit cam aiurea…timp pierdut, consum mare de resurse și ceva spume. Ale mele. Dar șefu…e șef și e foarte credicios.Habotnic uneori.
De ceva vreme am început să mă uit după bărbați. De cele mai multe ori mă uit cu scârbă și mă minunez, alteori, cu indiferență, dar tot mă minunez. Văd tot mai des prin oraș, tot felul de gingași din ăștia, genul de bărbați la care cu greu aș folosi masculinul. Noroc ca majoritatea sunt bărboși și ies repede din dilema. Dacă n’ar fi barba, pe cuvânt de pionier, aș crede că numărul femeilor este într-o creștere continuă. Dar nu e așa, fetele astea draguțe, sunt doar ceva bărbați ai zilelor noastre și ai zilelor ce vor veni. Clar, ne îndreptăm cu pași mari către un matriarhat cu barbă. Bine că nu sunt femeie, că sigur rămâneam fată bătrână.