Si-a luat fii’mea o tranta cu trotineta de si-a julit genunchiul intr-un mare fel. Tratarea ranii a fost iadul pe pamant…ma doare, nu-mi place, e urata, esti urat, nu pot sa merg. In fine, ca infectie si apa oxigenata, i-am explica ca si tac’su cand era mic si-a belit un genunchi si nu a vrut […]
intamplari
Grasu,cel mai comun prieten al omului
Inca din gradinita invatam ca cel mai bun prieten al omului este cainele. Pe seama acestei prietenii s-au scris povesti, s-au facut filme si s-au cantat cantece. Poate singurul tradat in aceasta prietenie seculara a fost ciobanul din miorita, dar nu din lipsa de devotament, ci din indolenta…ca oaia i-a zis sa-l cheme pe cel mai fratesc […]
Ziua in care am fost la oftalmolog
Aveam povestioara asta inceputa prin draft de multa vreme, chiar uitasem de ea. Dar, cumva, miscarile care se intampla prin zona asta de marketing afiliat si faptul ca un magazin ce vinde ochelarii si alte lentile de contact mi-a dat invitatie la promovare, mi-a amintit de ea. Daca la alte inzestrari din astea dobandite prin nastere […]
Un gin tonic
Pentru ca azi, o prietena mai pune ceva la varsta, iar facebook-ul mi-a atras atentia, pe langa urarile de rigoare, mi-am mai amintit o chestie haioasa legata de aceasta prietena.
Multa sanatate pentru Posta Romana
A fost odata ca niciodata, la piata Matei Ambroizie, un oficiu postal. Si era mizer si miroasea a pisat si a sobolan si uneori, cand karma nu tinea cu clientul, iar tevile cedau, mirosea si a ce defecau clientii si personalul de la restaurantul Cetatea Berarilor, aflat deasupra sarmanului oficiu.
Pestele si Valutistul
Unele meserii sunt vechi de cand lumea, altele au aparitii meteorice si apoi se pierd in negura nomenclatorului de meserii. Spre exemplu, meseria de peste inca exista, iar valutistul devenise rara avis inca de la finele anilor 90. Apropo de valutisti, sambata, dupa aproape 20 de ani, am vazut unul. La cate exchenge-uri exista, nici nu stiu […]