De cele mai multe ori mă uit la ecranizările unor cărți după ce am citit cărțile, mă uit mai mult așa, de comparație, cu un ochi albastru și critic. Singura ecranizare care s-a ridicat la nivelul cărți ce a stat la baza filmului, cel puțin dpdv-ul meu, e Stăpânul Inelelor, poate și unde Peter Jackson a păstrat în film mult din scrierea lui Tolkien.
Apropo de titlu, am vazut recent prima serie, singura în acest moment, din Zeii Americani și, deși am fost tentat de foarte multe ori să cumpăr cartea asta nu știu de ce nu am făcut-o…probabil coperta nu m-a atras. În fine, am văzut câteva episoade din ecranizarea acestei cărți și am trecut-o pe lista de lectură obligatorie. M-am uitat la filmul Zei Americani și sub influența recent văzutului și lăudatului Good Omens unde Neil Gaiman a scris cu
Terry Pratchett, ăla de-a prostit lumea cu pământul plat. Ce să zic, total diferit Zei Americani, dacă în Good Omens era umor cât cuprinde, aici e mai finuț, mai negru…un film „dubios„…dubios de bun. Tocmai ăsta e și motivul pentru care vreau neapărat să citesc cartea.
Și să nu fie postul prea scurt, în timp ce scriam mi-am amintit că s-a întâmplat de câteva ori, când eram mai mic, ca în timp ce citeam o carte, pe la televizor să difuzeze ecranizări după respectiva carte. Așa a fost cu Dracula..citeam cartea și într-o vineri seara, hop Dracula, ăla vechi cu Bela Lugosi. Altă dată, a fost cu Revolta de pe Bounty și altă dată cu Odiseea Capitanului Blood.
E, dacă astea vechi amintite mai sus mi-au rămas în memorie, o dilemă o am în legătură cu filmul Fata cu un dragon tatuat…nu-mi mai amintesc dacă am văzut întâi filmul și apoi am citit ce a scris Stieg Larsson, care apropo…e genial, chiar dacă eu mă laud în general cu povești fantasy.
Lasă un răspuns