Deși anul ăsta am fost pe subțire cu beutura, am fost pe excese în week-end. Și am tras concluzia că am băut un whisky bun chiar dacă eu nu sunt mare fan whisky. De Tinner Bros Miner’s Reserve ăsta zic. Eu, când vine vorba de spirtoase, am mai povestit pe aici, prefer gin. Și am tot degustat câteva sortimente de gin până acum așa că în continuare rămân fan mai ales vara când prefer ginul în detrimentul berii. Că e mai răcoros și nici nu faci burtă de la el… Ca idee, Sipsmith rămâne unul dintre cele mai bune ginuri încercate.
Dar să revin la whisky. Tinner Bros Miner’s Reserve este un whisky englezesc și, surprinzător, chiar e bun. Știu, lumea zice că un whisky bun trebuie să fie musai irlandez, scoțian sau măcar bourbon american pentru a fi un whisky de calitate. E, uite că Tinner Bros ăsta chiar e reușit. Și când o ții două nopți doar pe el și dimineața nu te doare capul, chiar e un whisky bun.
Altfel, l-am perceput ca pe un mix de whisky clasic cu un bourbon, băubil mai ales de un consumator ocazional. Da, pentru un pasionat de whisky, unu care e fiert pe single malt și alte nebunii sofisticate s-ar putea lăsa cu strâmbături de nas. Dar cum v-am zis, eu nu sunt mare amator de whisky așa că îi dau notă de trecere. Altfel, așa cum am mai zis… o notă aparte la orice poșircă o dă compania. Și am avut o companie să-mi trăiască, să ne mai adunăm că de pus în pahare găsim noi.
Și da, ambalajul, bidonul ăsta de tablă în care au ales băietzii ăștia să vândă whiskeyul face toți banii. La o căutare după whisky Tinner Bros pe România nu am găsit nimic. În schimb, pă Anglea l-am găsit la 35 pounds. Cred că face banii…
