Nu mai este mult si vara devine amintire. Ghemuiti in fata unui foc, generatie dupa generatie, infasurati in blanuri din ce in ce mai groase si din ce in ce mai jerpelite, vom uita de dumnezeu si de stele, vom uita ca odata, demult, trandaveam si beam bere, zambeam si priveam lung dupa un picior fusiform si ne ridicam pe varfuri, in speranta ca de sus, imaginea unui decolteu, capata o noua dimensiune. Vom uita cat de frumoase erau femeile.
