Inapoi la maimuta

Nu mai este mult si vara devine amintire. Ghemuiti in fata unui foc, generatie dupa generatie, infasurati in blanuri din ce in ce mai groase si din ce in ce mai jerpelite, vom uita de dumnezeu si de stele, vom uita ca odata, demult, trandaveam si  beam bere, zambeam si priveam lung dupa un picior fusiform si ne ridicam pe varfuri, in speranta ca de sus, imaginea unui decolteu, capata o noua dimensiune. Vom uita cat de frumoase erau femeile.

evolutie,smartphone,blanuriDar toate aste vor deveni legende, cunoscute de putini oameni, oameni ce nu mai au cuvinte sa povesteasca despre paduri, iarba si soare, de mare si rauri. Cuvintele ce defineau aceste lucruri, au disparut din vocabular, sunt prinse in muntele de gheata ce acopera pamantul, iar zi dupa zi, uitarea si gheata acopera pamantul si toate amintirile.

Acum, bipezii, stau ghemuiti intr-o grota, au uitat de foc, au uitat de tot. Au uitat sa vorbesca. Pe un perete al grotei, sfidator si rupt parca dintr-o  lume ireala, cineva, cu mii de ani in urma, a pictat naiv, un scafandru. Cu o mana ridicata a amenintare, este centru existentei lor…este dumnezeul pentru care au ucis si vor mai ucide.

Dupa alte mii de ani, cand gheata se va retrage din nou spre poli, din grota primordiala, o ceata de maimute, va porni sa cucereasca lumea. Vor deveni din nou bipezi, vor duce razboaie, se vor separa, se vor cuceri, se vor inmulti si vor deveni oameni moderni.

Oportunistii vor deveni politicieni, popi, oameni de afaceri. Vor minti si vor distruge, vor inova si vor demola, vor gandi si vor creea, iar cand unul dintre ei, intrand din greseala intr-o grota, va descoperi pe unul din pereti, un scafandru, se vor pune intrebari…de unde venim, incotro ne indreptam…si atunci, omul modern, o sa-si desfaca meditativ, o bere…are timp pana la urmatoarea glaciatiune sa o bea.

PS. Acest articol, initial a continut link-uri profitshare catre televizoarele de pe emag, dar mi-am amintit ca am scris un articol in care hotarasem sa nu mai pun ancore in text.Scuze.

6 comentarii la „Inapoi la maimuta”

  1. In vremurile preistorice existau pesteri, erau incalzite de la un foc cu lemne, iluminate de faclii, iar in jurul focului se adunau oamenii la taifas, sa faca planuri pe a doua zi ce mai trebuie vinat dar si alte treburi gospodaresti. Pe atunci se chema comuna primitiva pentru ca toate lucrurile erau COMUNE la toti cei din comunitatea respectiva. Ca si mijloace de comunicare la distanta exista urletul (de durere, sau de placere), sunetele de toba si alte instrumente primitive. Mai existau de asemenea oameni care umblau si in petru picioare, pozitia bipeda fiind de data mai recenta.
    In vremurile de azi sa stiti ca lucrurile nu s-au schimbat cu foarte cu mult, in ziua de azi avem apartamente si case, incalizrea se face cu centrala termica (de ce se cheama „centrala” daca este plasata la margine?!), iluminarea se face cu becuri LED, iar in fata ecranului luminat al calculatoarelor se aduna „virtual” oamenii la chat, sa faca planuri ca unde sa se mai distreze a doua zi, si alte treburi gospodaresti. In zilele de azi totul este privatizat si este proprietatea cuiva, indiferent daca are dreptul sau nu, totul este pe bani, totul pentru profit, totul pentru victorie (pentru cunoscatori, excelentul film „Totul pentru fotbal, totul pentru victorie”). Se creeaza idei si conceptii noi care sint de vinzare pe bani, pamintul costa bani, totul se reduce la bani.
    Dar poate cea mai mare schimbare este la nivel mental, in ziua de azi am ajuns niste individualisti cu pretentii de comuniune, vrem domenii private dar fiecare sa se poata lauda la toata lumea cu averea care o are, sintem simtitori fata de altii dar pe de alta parte nu dam un leu si pentru altcineva, ne facem mai mari probleme din problemele altora decit din prblemele personale, ce mai, e o adevarata harababura.
    Vreti sa spuneti ca nu e asa ?!

    Răspunde
    • Sunt total de acord cu tine, dar am o intrebare…tu scrii pe undeva unde te pot citi? Nu de alta, dar comentariile tale sunt misto..

      Răspunde

Lasă un comentariu

Descoperă mai multe la e-redoo.ro

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura