• Skip to primary navigation
  • Skip to main content
  • Skip to primary sidebar

e-redoo.ro

blog

  • MIERE NATURALA
  • Blogroll
  • Contact
  • Colaborări diverse
You are here: Home / Aberatii / La coasă…

La coasă…

aprilie 8, 2020 by Marian Manea 8 Comments

Asta ar fi trebuit să intre la mema zilei, dar am apăsat tasta aia de șterge texte și am refăcut. Că am timp…cât mai am, că mâine poimâine ne salvează rușii sau chinejii sau extratereștri sau cine și-o mai face milă de noi. Că noi nu suntem în stare…așteptăm mereu de la unul sau de la altul. În fine, a rămas doar poza, că e și asta o alternativă. Și are legătură ce restul textului.

Azi am lenevit ca foca la soare…m-am perpelit pe toate părțile, deja cred că lumea e invidioasă pe bronzul meu. Și m-am gândit la multe. Și mi s-a făcut dor de tras la coasă. La bustul gol, cu o pălărie de paie pe dovleac, ca pe vremuri. Și m-am dus cu gândul la tataie. Că el mi-a pus coasa în mână, el m-a învățat să cosesc. Un șomoiog de iarbă băgat la subrațul drept și principiile de bază ale cositului: Ține șomoiogul la subraț ca să nu iei mai mult în coasă…iei puțin în coasă și te duci cu ea…Uite așa… coporâia e ca o mână mai lungă…tu doat ai grijă să nu-ți tai picioarele…doar te legeni. Când fluieră coasă, ai învățat să cosești. Și am învățat repede, cred că asta a fost singura activitate ce mi-a plăcut vreodată din munca câmpului. Și mi-e dor să trag la coasă… Că n-a mai fost timp, că ce mai e de coasă pe la țară se face cu un nene cu tractor și motocoasă. Și ce mai e, bălării și alte ierburi sunt cosite cu Micul Fermier. S-a dus plăcerea oaselor frânte, e mai rapid așa…prrrrrrrrprrrrr…nu mai fluieră coasa..se turează un motor în doi timpi. Coasele se odihnesc și ruginesc într-un șopron, sunt trei, agățate de o grindă. Nici ciocănelul de bătut coasa nu mai știu pe unde o fi…

Cred că asta va fi primul lucru când ajung la țară…bat coasa și mă duc să trag măcar câteva brazde prin livadă. O să trag cu sete, n-o să mai iau puțin în coasă…trag tare ca atunci când, într-o sâmbătă dimineață, cu frate-miu mijlociu am perpelit aproape 10 prăjini de trifoi până pe la prânz. Am zăcut o săptămână după…da a fost mișto…au fluierat coasele.

Partajează asta:

  • Tweet
  • WhatsApp

Similare

Filed Under: Aberatii Tagged With: cosit, cum se coseste, la coasa

Reader Interactions

Comments

  1. Sorin says

    aprilie 8, 2020 at 21:51

    Eu cred că veşnicia s-a născut la sat, aşa cum foarte frumos mărturiseşte Lucian Blaga în poezia „Sufletul satului”, poezie care face parte din cel de-al treilea volum de versuri, intitulat „În marea trecere” (1924):

    Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
    Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
    Aici orice gând e mai încet,
    şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
    ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
    ci adânc în pământ undeva.
    Aici se vindecă setea de mântuire
    şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
    te aşezi pe un podmol de lut.

    Uite, e seară.
    Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
    ca un miros sfios de iarbă tăiată,
    ca o cădere de fum din streşini de paie,
    ca un joc de iezi pe morminte înalte.

    Răspunde
    • Marian Manea says

      aprilie 9, 2020 at 7:03

      Cred că așa era pe vremea lui Blaga, acum s-au mai schimbat lucrurile, nici la sat nu mai e cum era…

      Răspunde
  2. vasile says

    aprilie 9, 2020 at 10:23

    10 prajini in doi…. subtire! 😀

    „Și mi-e dor să trag la coasă… ”
    Pai de ce nu zici asa, prima si ultima lucerna le iau la coasa, anu’ asta o sa fie greu cu gasit oameni! 😉

    Răspunde
    • Marian Manea says

      aprilie 9, 2020 at 12:22

      10 prăjin în vreo patru ore…nu cred că e subțire.
      Cum să nu găsești oameni, la tine nu s-a întors diaspora?

      Răspunde
      • vasile says

        aprilie 9, 2020 at 13:00

        ~juma de pogon?

        Unde ai vazut tu tigan sa coseasca?! :))))

        Răspunde
  3. ice4you says

    aprilie 9, 2020 at 11:50

    Mi’ai adus aminte de vremurile cand mergeam cu al batran la coasa, imi facuse chiar una mica, pentru mine. La noi au doua manere, spre deosebire de prin alte parti, de invatat am invatat destul de repede si dadeam si eu pe acolo pe langa el. Pfff … ce vremuri frumoase … unde naiba s’au dus, oare? 🙂

    @Vasile: pe la noi si in vremea aia era greu de gasit oameni sa facem fanul pentru animale. Imi aduc aminte ca veneau prin piata zilieri de prin Maramures cu care te tocmeai.

    Răspunde
    • Marian Manea says

      aprilie 9, 2020 at 12:24

      Da, la fân e mai complicată treaba…chiar și coasa trebuie bătută altfel

      Răspunde
      • ice4you says

        aprilie 9, 2020 at 13:48

        Dap. Pe aici faceam clai de fan pentru iarna, trageau ai mei de le sarea capacele pe coasta in sus ca sa faca fanul. 🙂

        Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Primary Sidebar

Cele mai bune articole și pagini

  • Povesti cu gay
  • Dobânda la round up Banca Transilvania
  • Găini Mătase japoneză
  • Ce biciclete fabricate în România cunoașteți?
  • După o lună de economisit cu ING Round Up...
  • Am curatat filtrul de particule la Ford
  • Cum e tutunul Old Holborn
  • Măciuci din lemn de corn
  • O soluție ieftină și bună
  • O zi din viata unui gay

Comentarii recente

  • Stefan la Găini Mătase japoneză
  • Marian Manea la Găini Mătase japoneză
  • ice4you la Găini Mătase japoneză
  • Marian Manea la În sfârșit un abonament util, duolingo de familie
  • Stefan la În sfârșit un abonament util, duolingo de familie
  • Marian Manea la În sfârșit un abonament util, duolingo de familie
  • ice4you la În sfârșit un abonament util, duolingo de familie

De dat cu cliku…

 

  • Curatare Canapele Bucuresti
  • Locuri de munca
  • CelMaiBun.Net
  • TravelMan.ro