Daca in povestea eruditului ati facut cunostinta cu Vasilică Geamblac, acum a venit randul tatalui.
Dinicu se numea initial Dumitru, dar cum oamenii de la tara au ceva gena scoţiana in ei si sunt foarte chibzuiti, au crezut ca este foarte bine sa faca economie de litere..una singura in cazul lui Dinicu.
Treaba asta cu numele este mai complexa, ai lu’ Geamblac au purtat initial numele de Popescu, dar tatal lui Dinicu, Milica al batran a fost primul sondor al satului si era atat de incantat de meseria lui incat de fiecare data cand dorea sa puna greutate in spusele lui, intarea cu…
sa ma spargă la geamblac daca nu-i asa..
Dar sa revenim la Dinicu. Dinicu era Erou al întrecerii socialiste si un cap de familie despotic. Se evidentiase in intrecerea socialista inca de tanar, avand un ficat de fier, in fiecare an era castigatorul concursului Consumator Fruntas faza pe ulita, sat, comuna, intreprindere, judet si de trei ori pe tara. A facut parte si din echipa nationala a romaniei, alaturi de Ghiocel Acaprei din Vaslui si un lipovean(istoria nu a retinut numele) echipa ce a reusit istorica victorie impotriva consumatorilor fruntasi din URSS.
Cu asa trecut, eroul nostru se dedica acum luptei impotriva servitorilor lui Bacus, intre Dinicu si malefici Vinu, Tuica, Spirtprinpaine si RomuJamaica, nu era loc de pace.
Cum doar in povesti eroul moare de bătrânete in patul lui, eroul nostru a murit intr-o confruntare cu acceleratul de Craiova. Probabil ca era obosit dupa lupta dusa impotriva maleficului Romjamaica.Desi batran si cu experienta, calit in atatea batalii duse prin birturile si bodegile de pe raza a trei comune, in seara aia nefasta, Dinicu era cat pe ce sa fie invins de catre Romuldejamaica care primise un upgrade cu mitilic din partea carciumarului Petrică alu Ploaie.
Dinicu a parasit campul de batalie destul de sifonat, dar a reusit sa ajunga la cel mai devotat prieten al lui, calul Rambo care il astepta docil in fata carutei parcate regulamentar in fata tavernei, pe propriile picioare. Credinciosul Rambo a pornit catre casa, nu era prima oara, doar ca de data asta lupta a fost mai lunga si dorind sa scurteze drumul, Rambo a facut greseala sa aleaga traversarea caii ferate prin Curba Lu’ Covrig, unde vizibilitatea este foarte redusa, obturata de duzii si salcamii lui Mos Covrig.
Parca pandinu-l pe Dinicu, dupa curba, astepta acceleratul de Craiova. Cu un ultim gest cavaleresc, crezand ca insusi Bacus a venit sa-l infrunte, Dinicu a ridicat ridicat mana pentru salutul clasic al eroului consumator:
..’ai noroc! cand o fi mai rau, asa sa ne fi….
Dupa scurta confruntare, cei doi si-au fazut linistiti de drum. Acceleratul a mers nestingherit pana la Craiova, iar Rambo linistit pana in ograda vaduvei lui Dinicu.
Asa au ramas orfani cei patru copii ai lu Dinicu. Desi atat Dinicu cat si nevasta’sa erau blonzi arieni cu ochi albastri, puradeii erau negriciosi si oachesi, parca furati din satra lui Pula’n Dinti, tiganul care an de an venea sa-si danseze ursii, sa repare tigai si oale si sa fure tot ce gasea si putea prin sat, Dinicu ar fi jurat cu mana pe sticla ca sunt copii lui.
Satul stia ca mai are momente de indoiala, mai ales cand printre tipaturi si bocete, nevasta’sa se jura ca alta mataranga in afara de-a lui si a lui Rambo ea nu a vazut.
Acum incepe saga Clanului Geamblac, trei destine complexe, trei cai de abordare a vietii care frizeaza timpul si spatiul se vor impleti cu un destin simplu de curva.
Daca vreti sa urmariti aventurile lui Nelu 3 Topoare,Cocar Baro si Vasilica …..despre Floricica nu sunt multe de spus.
VA URMA…
