Cea mai penibila scuza: am fost beat

bataie-in-bar

De iubire-ntâia oară cânt,
La scandal renunţ întâia oară.

Ce frumos o mai zicea Serghei Esenin. Da, i-am promis nevestei ca nu mai sar la scandal, dar era o vreme cand promisiunea asta nu era facuta nimanui si, desi nu cautam scandalul, nici nu-l ocoleam. Nu e bine sa te bati, cel putin dupa o varsta. Acum, nu scriu acest post ca urmare a unei renuntari recente la o rupta din rai, nu, pur si simplu mi-am adus aminte de o chestie mai veche in legatura cu smecherii ce cred ca-si pot permite orice, iar apoi s-o serveasca pe aia penibila…bai, iarta-ma, da’ eram beat.

Stiti genul ala de animal care vine si-ti scuipa in bere, fara a avea nici macar o treaba cu el. Genul ala agasant ce bantuie cu berea in mana si cauta motiv de scandal cu oricine. E, un astfel de specimen aveam si eu pe la tara. Bucata ala Mare, asa-l chema. Bucata ala Mic, ca exista si unul mic, era de treaba, baiat la locul lui. Asta mare, ca el era animalul cu scandalul, din sapte iesiri la carciuma pe saptamana, de sase ori, dadea macar o palma cuiva.De obicei, unora mai mici decat el.

Si cum era o seara normala de iarna, iar la tara nu prea ai mare lucru de facut, ne-am strans mai multi la biblioteca carciuma. Imprastiati pe la mese, discutam. Doar Bucata ala Mare bantuia pe la mese. Nu cauta inca scandal, dar noi stiam ca urmeaza. Un pusti, tinta predilecta a scandalagiului, s-a carat, simtea ca nu mai e de stat. Si cum asta o tot cauta, in seara aia, pentru prima oara m-a gasit pe mine. Cum am zis, la vremea aia nu eram atat de pacifist ca acum. Dupa ce am tot incercat sa-l ignor, timp in care asta a devenit tot mai agresiv, lucrurile au luat-o un pic razna.  Au mai intervenit cativa musterii…lasa-l ma, nu vezi ca e beat? Si l-am lasat, nu inainte de-ai arunca o halba de bere in fata. Si cum omul, de frustrare a inceput sa bea, iar printre inghitituri mai facea o trimitere la mama, o incercare de-a ajunge iar la masa mea, m-am carat si eu. Eram plin de spume.

Si cum nu-mi era somn, m-am intors si am aruncat o privire in  carciuma…Bucata era inca acolo. Stiind ca ora inchideri se apropie, am pregatit o ambuscada haiduceasca. la drum de seara, la loc intunecat, l-am asteptat. Mama si ce amenda i-am tras. A doua zi, cu doi ochi negrii si umflati, schiopatand si putin aplecat pe stanga, Bucata ala Mare, s-a prezentat la carciuma. Toata lumea-l intreba cine l-a batut in halul ala, iar el raspundea, sincer de data aceasta…nu stiu, am fost beat.

Partea misto dupa toata intamplarea a fost ca betivanul asta ratat nu a mai cautat scandal multa vreme, semn ca atunci cand pocnea pe cineva, nu era chiar atat de beat, era doar prost.

Si tin sa fiu de acord cu Vasilescu.

Și să vedeți cum vor scădea spectaculos cazurile de “hai, domnule, băusem și eu doar o bere“. În jumătate de an am fi prima țară fără niciun caz de consum de alcool la volan. Garantat!

 

5 comentarii la „Cea mai penibila scuza: am fost beat”

Lasă un comentariu