Chiar si pe caldurile astea ridicate, cand tot bucuresteanul e dus la mare sau la tara, cu tot traficul asta relaxat,tot mai gasesti prin Bucuresti, la anumite ore, anumite intersectii, daca nu blocate, macar foarte aglomerate.
Sa luam de exemplu intersectia de la Dristor. Nu aia cu shaorma, adevarata intersectie, cea dintre strazile Dristorului, Rm Valcea si Camil Ressu.
In principiu, pe intersectia asta, aproape toti vor s-o forteze, zici ca-i fata mare si mai multe nu. Daca mai iei si o masina de scoala si o pui in mijlocul haosului, treaba-i gata. Si prin intersectia asta, merg eu catre casa.
Nu cred ca are rost sa-i aduc in discutie pe toti cei ce populau intersectia la momentul respectiv, dar trei personaje sunt esentiale pentru poveste.
Primul este un batranel cu sapca intr-o Dacie papuc, modelul ala vechi, fara bare de plastic, masina inca folosita de tiganii din Bolintin pentru carat fer vechi. Al doilea, sunt eu, relaxat si fara griji…exact cum am mai povestit. Ultimul si cel mai de seama participant la aceasta intamplare epica, un pusti cu barbuta si palarioara, conduce un Opel Astra, nou. Probabil intrase tipul la facultate si-l primise cadou.
Problema e groasa si cu umflaturi, toti trei suntem blocati in intersectie. Tataie cu dacia habar nu are de ce e in jurul lui, vrea sa intre pe Ramnic, tipul cu astra tocmai ce a intrat pe verde in intersectia blocata si vrea si el tot pe Ramnic. Eu, eram si eu pe acolo, prins de rosu, da aveam de gand sa nu merg pe Ramnic. Timpul a stat pentru o secunda, totul a incremenit, iar in momentul in care am prins momentul, am inaintat putin…prin iesirea mea din intersecti, toti am fi mers acasa mai repede.
Nu de aceiasi parere a fost si pustiul cu opel. El intrase in intersectie pe verde, iar sa-mi permita mie sa eliberez intersectia era peste principiile lui, era dreptul lui sa treaca primul si el stia de ce au murit fraierii aia in 89. L-am lasat in plata lui, nu ma complic cu astfel de copilarii. Asa ca in momentul in care dacia a miscat un metru mai in fata, intr-o incercare de-a nu ma lasa pe mine sa trec, opelul a accelerat. Tanar fiind nu cred ca stia ca trebuie sa fie foarte atent la soferii cu sapca.
Deci, acceleratie si nema timp de franare….A dat cu opelul fix intr-un colt de dacie papuc. Nu stiu ce era in capul lui, desi-i sarise palaria de pe cap, nu se vedea. Nu stiu ce ganduri avea, dar fata, dupa impact…de nepretuit. Atata uimire n-am vazut de multa vreme.
Nu a patit nimeni nimic si intr-un final, am reusit sa-i prind privirea pierduta. Si l-am privit fix in ochi si am hohotit tacut, fara nici un zgomot, hohotul ala ce mimeaza cuvantul fraier. Muhahaha!!!
Intersecria aia e bataie de joc mai ales in orele de varf. Misto si pe aproape mai e si Baba Novac daca o iei pe Dristorului, unde daca ai noroc sa fie plin si sa dai de baieti care nu stiu cum e treaba cu ocolitul centrului intersectiei sau girator s’ar putea sa te trezesti la un momendat cu niste unii in fata ta de nu stii de unde sa ii iei si mai ales pe unde dracu sa ii ocolesti. 😀
Da, si la Baba Novac e o intersectie de toata minunea…nu prea merg pe acolo.
Si eu o ocolesc cand pot, dar cand ai treaba pe Baba Novac … ai varianta asta sau Dristor -> Mihai Bravu(aia cu shaormaria :D) unde treaba e si la belita mai ales ca de obicei nu poti face dreapta de taxiurile stationate care cum pe acolo. 😀