Space: the final frontier…bla, bla. La asta mă gândeam ieri în timp ce mă jucam de-a Manole cu un șpaclu și o gletieră. Că mă pricep și la așa ceva, că-s neam de zidari. Le-aș fi zis masoni dacă erau zidari d-ăia cu școală. În fine, aș fi putut face carieră în domeniul ăsta dacă n-aș fi putoare. Mă rog, am găsit și alte activități ce presupune mai puține oase rupte prin care evit totodată și glumele de șantier. Dar nu mi-e frică nici de mistrie, am bătut și calciu odată demult, am pus parchet, am zugrăvit apartamentul vechi. Ce n-am pus, n-am pus gresie și faianță dar nu cred că e navă spațială. E suficient să stric o baie…
Și dacă tot am ajuns la baie, în 2020 când am cumpărat apartamentul de 4 camere în care stăm acum a fost penurie de meseriași. Că deabia am găsit un tătăiță să vină să dea o lavabilă, să schimbe ușile și să pună parchet în sufragerie și gresie în bucătărie și pe hol. Aș fi făcut tot atunci, știam o treabă…doar că nu am găsit instalator. Și așa au rămas băile să fie făcute cândva, în 2021. Eh, m-am luat cu altele și am ajuns la final de 2024 când într-un final am rezolvat și cu băile. Și ajung acum la problema spațiului. Am aici boxă, două debarale și mi-am mai făcut eu o debara în balcon. Mă rog, e o nișă că nu i-am mai pus ușă. Aici am un dulap metalic în care depozitez diverse, combina frigorifică despre care vă povesteam acu ceva vreme și un raft pentru alte nebunii. Balconul ăsta are 15 m2. Coae, dar ce balcon mare ai…te plângi de spațiu?! Păi am o canapea, biroul meu, niște scaune, o măsuță și în sezon se umple cu trotinete și biciclete. Boxa geme și ea acum că am dus bicicletele și trotinetele acolo… Altfel, toate debaralele sunt pline. Iar în dormitorul meu, pe lângă un birou, mai aveam un raft în care avea depozitate nevasta diverse de-ale ei…rablă de cusut, fire, ațe, fetru, ploter… Bă și n-aveam loc, mă minunam eu cum dreaq reușisem să trăiesc în 2 camere. Și am mai făcut o mișcare, că aici am ajuns cu șpaclul și cu gletiera în mână.
Când au venit băieții de mi-au rezolvat băile, în baia de serviciu unde era și o cabină de duș pe care nu am folosit-o niciodată în 5 ani de zile m-am gândit și am mai făcut un spațiu de depozitare. La care spațiu de depozitare i-am trântit niște uși glisante. Am băgat acolo un raft metalic de 180x120x60cm în care am mutat tot ce era în debaraua mică plus mopul, găleata, aspiratorul și multe alte chestii care erau puse claie peste grămadă în cabina aia de duș pe care nu o foloseam. E, acum am o baie de serviciu mai mică dar am mai mult loc în dormitor. Că toate catrafusele nevestii au intrat în debara. Mă rog, nu chiar toate…chestia asta nu a avut loc așa că o să zacă tot prin dormitor că alt spațiu de depozitare nu am de unde să mai scot.
Și în timp ce dădeam eu un ipsoz pe lângă ușa asta glisantă care mi-a mai delimitat un spațiu de depozitare mă gândeam că spațiul nu e niciodată destul. Că mereu, oricât de minimalist ai vrea să trăiești, aduni o grămadă de lucruri de care, cândva, speri că vei ajunge să ai nevoie. Că ieri când mutam diverse dintr-un loc în altul se aude…a…de sandalele aste nici nu mai știam. Nici de cizmele astea…poate o să mai port balerinii ăștia. Bă, mă îndoiesc. Dar măcar am facut un spațiu de depozitare în care cutiile cu încălțăminte stau mai frumos așezate decât în debaraua aia mică care s-a umplut. Dar na, noi să fim sănătoși…să avem ce cara când ne-om muta la casă. Că în ritmul asta 4 camere cu boxă, cu debarale, cu spații de depozitare și cu o gramadă de alte acareturi pe care le-am mai dus la țară…o să murim de claustrofobie.
