Puse Vasile pe Twitter un banc despre îndrăgosteala de profesori..I-am pus eu link da-l mai redau și aici, așa, să fie povestea mai lungă. În fine, după banc revin și la titlu…că toți am trecut prin asta, e-n #firealucrurilor ca să zic așa. Deci, bancul lui Vasile și pe urmă povestea…
Tată, te-ai indragostit vreodată de o profesoara?
-Da, prin clasa a 7-a.
-Si cei ai făcut?
-Pai nimic, că s-a enervat ma-ta si te-am mutat la alta scoala.
Prin generală nu prea aveam de cine, majoritatea profelor erau pe post și când era tata elev iar una dintre profe mi-era rudă. Deci, la apucături din astea hormonale mă uitam lung la vreo două-trei colege cărora deja le dădea sufletul pe afară. Concluzie, pentru ceva fascinație pentru un cadru didactic mai târziu, după ce mi-am făcut buletin. Și fură două…Una, prima, era Doamna de Tehnologia Materialelor, că deh, școală tehnică…de brățară de haur. Doamna asta era, cum să vă zic eu, pe o scară de la 1 la 10, un milf de 10+. Ne-am revăzut după vreo 10 ani și încă era de 8….meseriașă doamna, încă îi știu numele.
Doamna cu mohairul a fost pentru un an profă de istorie. Nu mai știu cum o chema, pă materie era destul de anostă…mai ales că venea să predea istorie după Domnul Profesor Nedelea. În fine, tipa tinerică, până-n 30. Nu știu dacă mai erau și alții pasionați de ea dar eu, pă persoană fizică, salivam intens. Inițial nu i-am dat importanță…până-n-tro zi când și-a ținut femeia lecția fix în fața mea. O văd și acum…o blondă zulufată cu ochelari îmbrăcată în niște egări cum se purtau în anii 90 și cu un pluover lălâu din mohair alb. Dacă nu era pluoverul, probabil că i-ai fi putut citi pe buze, că așa era cu egării. N-o prea băgam în seamă, nici nu mai știu despre ce vorbea…dar deodată mi-au căzut ochii pe mohairul ăla. Cumva, habar nu am cu dracu, prin țesătură, un sfârc ca o alună, se holba la mine. Și eu mă holbam la el…Bă, probabil că femeia s-a prins, s-a mai mișcat de colo-colo prin fața clasei dar tot revenea pe poziție. Tot așa și sfârcul. Probabil că mă holbam cu zgomot că la un momendat, m-am trezit din reverie pe motiv de palmă după ceafă din partea lu’ Iancu, colegu de bancă.
Cred că a fost cea mai mișto oră de Istorie…. Deși la capitolul informație nu l-a bătut pe Nedelea, a fost mișto, mi-a mers la suflet.