Apropo de muzică, am momente când prind o melodie și o ascult așa, pe repet…Și nu-mi trece într-o zi. De exemplu, de vreo două săptămâni de serviciu au fost cei de la formația vocal-instrumentală Blind Guardian. Bag continuu The bard’s song… La băieții ăștia aveam bilet la concert prin 2007-2008 când au venit să cânte la Arenele Romane. Urma să mă întâlnesc cu Andrej și cu Wizard la farfurie la Parcul Carol…N-am mai ajuns, la ora stabilită pentru întâlnire eram pe la Miercurea Sibiului. Așa e când ai job…mai pleci, nu-i interesează că ai tu belete la concert.
Tomorrow will take us away
Far from home
No one will ever know our names
But the bards’ songs will…
I-am ratat în concert pe cei de la Blind Guardian…da uite că e un motiv bun, așa-ți aduci aminte de unele lucruri. Cum de neuitat este și faptul că la un concert Phoenix, la Sala Palatului…am dormit. Bun, The bard’s song să fie…A, apropo de melodia asta și de faptul că mi-a măcinat creierii din cap, ieri, m-am uitat și la The Battle of the Five Armies asta așa, că ăștia de la Blind Guardian sunt pasionați de fantasy.
Mai departe…asta e așa, contextuală un pic cu #BLM , că Joan Baez este recunoscută drept o militantă pentru diverse și n-am mai auzit-o pe radio de multă vreme. În fine, treaba lor…mie mi-a plăcut și cum arăta Joan Baez în tinerețe dar și cum cânta. Am fost la concert la Sala Palatului….a fost mișto, mai puțin faza cu Narcisa Suciu și cu încă o cântătoare de la noi…nu mai știu cine era. Astea două puteau să stea acasă. Hai și cu Diamonds & Rust…că vremea de afară trage spre muzici frumoase.
Și bonus, chiar dacă vocea doamnei Baez mie-mi place maxim, cred că la capitolul ăsta cu rugină și alte diamante, prefer varianta de Judas Prist.
Bravo D-le!
Macar noi am fost la concerte cu mii de oameni pe viu,
sa-i vad pe destepti astia mici la care visul lor e sa fie cateva sute online 🙁
De ultimuil concert Pheonix la care am fost pe la inceputurile anilor 2k … cand inca Covaci nu se credea singurul Pheonix, n’am adormit, ba dimpotriva, a fost o atmosfera fabuloasa, mi’au ramas in minte rockeri batrani care au participat si care traiau fiecare vers alaturi de tineri care decopereau muzica buna. Da, a fost fabulos … 🙂
In rest … a scris Vasile.
Covaci..n-a avut niciodată voce da a compensat că a ținut de Phoenix. În fine, sunt etalon pentru rock-ul romanesc. A, era odată Covaci pe la o emisiune și zicea că a rămas surprins că tinerii români stiu versurile truei și căasta înseamnă cât de mare fenomen a fost el și trupa. A fost însă ce omitea Nicu era faptul că prin anii 90 au fost niște băieți ce au popularizat melodiile Phoenix…K1…niște unii de o ardeau pe dance, un fel de Ro-Mania șialți treisudești..
Mda, am reușit să văz cu ochii mei niște monștri…un Michael Jackson, un Ozzy Osbourne,rolling Stones, Scorpions, Metallica, Billy Idol și mulți alții. O, am și regrete acum, că faza aia cu avem timp s-a dovedit că e cam păguboasă. Uite, acu regret că nu m-am dus la Slayer că parcă era scump biletul, regret că nu i-am văzut pe cei de la Red Hot Chili Peppers că a doua zi plecam în Turcia și să fiu odihnit.
L-am vazut pe Michael in ’97 la Munchen, il ratasem in Romania. Lumea avea luminite doar de la brichete, fetele isi smulgeau hainele si se zgaraiau pe ochi, era nebunie maxima. Au fost niste vremuri, nu zic ca era mai bine, mai rau, dar sunt unice si nu se mai intorc 🙁
Vremurile alea au trecut pentru ca nici industria aia muzicala nu mai exista in primul rand datorita faptului ca aia de care vorbiti voi sunt dintr’o epoca de aur a diversitatii, oameni care nu doar ca au schimbat ceva, ci au participat la insasi creatia acestei lumi a muzicii moderne si contemporane. Michale Jackson a fost literalmente un monstru in muzica pop, in jurul lui fiind creata o intreaga industrie a spectacolelor ce si azi umiesc si care adunat zeci de milioane de fani in turnele in jurul lumii. In paralel si in muzica rock se intampla aceiasi evolutie, la fel si in rest … azi, de unde taica si cu cine? Nu mai exista nici dorinta promoterilor de a investi in asa ceva, nici interes in randul audientei pentru muzica de calitate … totul este doar o destrabalare comerciala care insa nu mai include si latura artistica … aia e, asta avem cu asta defilam.
@Marian – la faza cu RO-mania si K1 ai dreptate! Nu m’am gandit nicidoata din perspectiva asta, insa da, probabil ca aportul lor pentru ca Pheonix sa redevina popular a fost unul important, si acum imi aduc aminte de „Fata Verde” care efectiv zguduia discotecile din temelii prin anii ’90 … dar si multe alte piese preluate de la Pheonix, ce ulterior i’a si popularizat in randul tinerilor din noile generatii. Un alt aport important aici, dar niciodata recunoscut de Covaci, l’a avut Pasarea Colibrii, care a contat mult in readucerea acestui gen de muzica in prim plan si intr’un mod mai accesibil si adaptat pentru noile generatii, cu piesele lor rupand scenele de prin tara si umpland la refuz orice locatie unde aveau cantari. Heheee …