
În mod normal nu-i treaba mea, n-ar trebui să mă bag în finanțele omului. Da băiatu mi-e simpatic și dacă mă înjură, aia e…poate măcar bagă la cap și o drege cumva. Poate mi-o da și o bere de-oi ajunge pe la Bot’șani…că tot nu am ajuns până acum prin județul ăla. În fine, citeam că Adi și-a făcut credit de nevoi personale pentru mașină. Ce să zic, bine măcar că n-a apelat la ifn-uri…Bun, faptul e consumat, omu se bucură deja de mașină, să-i trăiască, să bage kilometri cu ea fără probleme.
Acu, na, el știe care e treaba și de ce a apelat la varianta asta. Personal, la vârsta mea, cred că un credit pentru mașină e o prostie atâta vreme cât mașina respectivă nu este o investiție, ceva care să producă bani. La vârsta lui, probabil aș fi făcut la fel…Am mai dezbătut subiectul acesta și concluzia a fost că cea mai bună mașină, mai ales dacă ai nevoie ocazional, este mașina închiriată. Pe locul doi ar veni mașina de servici și deabia la urmă mașina personală. Mă tot uit la tineret și știu o grămadă care la primu job s-au aruncat la un credit și hop în rablă. Era acu ceva vreme la mecanicosu meu un puștan cu un A6. Cum rabla era pe elevator mi-au sărit în ochi niște sârme. Nu, nu era nimic legat cu sârmă, sârmele alea ieșeau din cauciucuri, erau ale mașinii. Și l-am întrebat pe băiat dacă nu are emoții când bagă piciorul în pedală. Cică da, da e vreo 500 de lei o gumă. Și ne-am dat la discuții…6 mii de la tac-su, o mie strânsă de el și 5 mii de euro credit de nevoi personale. La discuție l-am întrebat de ce nu s-a limitat la banii lui și ce a primit de la tac-su, că la șapte mii de euro găsea o mașină bună. Mi-a zis că i-a plăcut Audi, că i-a uite-l cum arată. I-am zis și eu că uite și Fordul ăla de 3000 de euro ce cauciucuri noi are. Și am pornit iar discuția cu cei ce mai erau pe la mecanicos, despre care e cea mai bună mașină. Și toți visau bemveu (eu nu, volvo xc 70) da concluzia este că dacă tot vrei mașină, cea mai bună mașină e aia pe care și-o permiți fără bancă, mai ales când ești tânăr. Că timpul trece și te trezești că vrei o casă, apare un copil sau alte lucruri sau pur și simplu, debutant fiind, te trezești că nema job. Și tu ai deja un credit. Că o mașină costă….
Ca o oconcluzie, dacă tot vrei mașină, cică ideal este să dai pe ea câștigurile tale pe jumătate de an. Adică nu înregistrezi venituri, te rogi de tac-tu să-ți mai dea și ție mașina. Ești vânzător la Mega și-ți intră pe card 2000 de lei lunar, cea mai bună mașină pentru tine n-ar trebui să sară de 12k. Și tot așa…ideea este să ai tu banii ăștia nu să faci credit pentru mașină. În altă ordine de idei, dacă tot ai făcut creditul, dă-i bătaie la bancă și plătește anticipat creditul dar nu cu reducerea ratei ci cu reducerea perioadei de creditare. Că dacă te uiți pe cearșaful cu datorii, cel puțin în prima parte a creditului plătești doar dobânda.
O bere dau, dar vin nu mai vezi! :)) Lăsând gluma, creditul l-am facut in mod special pentru a-mi construi un istoric bun. Eu voiam prima casa, dar sigur fiind, de putin timp pe piata muncii samd, puteam primi banii pentru cel mult o garsoniera si nu 2-3 camere cum voiam. Asta e justificarea principala. 😀
Așa e ok…spor
Dar parcă am scris și acolo la fel.
Ai scris tu, da trebuia sa bag si eu nește cuvinte să fac niște fraze ca să iasă un articol mai lung :)) Dau eu vinul dacă te simți ofensat.
Las adresa? :))
Mariane, când ești tinerel faci și nefăcute. De cele mai multe ori. Așa se călesc oamenii, prin încercări. 🙂
Oho, și încă cum. Eu ma călesc și acum ?