Mă uit la poza asta și mă tot gândesc că cel ce a făcut afișul e fix omul potrivit la locul potrivit. Pe ăsta, doar pentru banner ăsta și nu trebuie să-l mișci toată viața lui din postul de creativ. De acolo să iasă la pensie, chit că nu mai face ceva notabil în următorele decenii și-l ții să plimbe powerpoint-ul prin birou…
Altfel, personal, nu cunosc încă nici măcar pe unul care a ieșit la pensie din poziția de barista. Știu vreo doi barista d-ăștia și ei o ard că e ceva temporar, că n-au de gând să facă asta toată viața. Spre ce or visa ei să se orienteze….habar nu am, o să-i întreb data viitoare. Strungari în activitate nu mai știu decât unu… restul au ieșit la pensie. Da încă primesc propuneri și oferte să se reîntoarcă în câmpul muncii.
Ăsta de mai prestează strungărie încă, o face pe salariu de IT-ist. Senior. Când am vorbit ultima oară cu el se plângea că tot timpul are pe lângă el câte 1-2 tinerei, proaspăt absolvenți de liceu/profesională, tineri pe care trebuie să-i mai învețe una alta… Da nu că-i fură ăia meseria se plânge, cică, cel mai mult a rezistat vreo 3 luni… Și a plecat și ăla. Probabil s-a dus și s-a făcut barista… sau curier cum s-a făcut altu. Alții cică nu s-au făcut nimic, au plecat doar pentru că era greu și plictisitor.
Dar e greu la strung.
Nu mai e așa greu, că nu mai strunjește nimeni pe Ranghet…acu e computerizata treaba, zici că te joci.
Eu am lucrat niște ani la actualul Faur. Nu știi cum e să vezi pe șină o locomotivă în componența căreia în mod sigur există o piesă care a trecut prin mâna ta! Nu am fost strungar, ci rectificator.
Ehe, cunoaștem senzația. Nu cu locomotive dar na, cu alte chestii ce încă dăinuie :))