Tocmai ce mi-am promis că nu mai dau sfaturi nimănui, n-am talent la treaba asta și oricum, uamenii se supără chiar dacă intenția este bună…zic că fac mișto de ei. În fine, aici pot să scriu, că eu plătesc hostul 🙂 Bun, păi cu bețivi să fie, că am văzut și am avut de a face cu bețivi la viața mea de umpleam vreo două stadioane. Cred că ar fi epică o astfel de imagine…mii de oamenii rangă, fiecare manifestându-și beția în felul lui…
Așa, băi, dar dintre toți ăștia beți, cei mai penibili cred că sunt ăia de se îmbată pe la nunți. Chiar dacă pe la noi nunțile sunt cu dar și nu poți zice că profiți și bagi în tine ca spartu, faptul că te îmbeți la o nuntă pentru mine este egal cu a te îmbăta la all inclusive, că oricum e moca. Da, nu contează cum se manifestă omul la beție, fie că e din ăla care se retrage într-un colț și plânge în pumni că universul are ceva cu el, fie că sunt ăia exuberanți ce brusc după câteva pahare devin melomani și cred că lăutarii ăia sunt aduși acolo doar pentru el, nu contează, când te-ai făcut avion la nuntă, pentru mine ești pe cea mai joasă treaptă în tagma bețivilor. Indiferent de modul în care se manifestă, bețivul de nuntă devine agasant pentru toată lumea…și la nuntă e cel mai ușor să te faci de kkt…părerea mea, hâc..
Al doilea tip de bețiv ce mă enervează e ăla care mai are puțină conștiință de sine în beția lui dar ia beția drept atu și devine agresiv cu cei din jur. De cele mai multe ori, bețivul ăsta ochește pe unul mai slab și-l lucrează sistematic, miștouri, înjurături, palme… De cele mai multe ori, din experiența mea cu astfel de bețivi, cei doi se cunosc. A doua zi, bețivul agresiv, servește scuza aia jenibilă….Băi, am fost beat…Mori mă, dă-te-n plm!
Apropo de tipul ăsta de bețiv, că tot am depănat recent o astfel de întâmplare, zic s-o pun și aici…o citi vreunul lucid și se va gândi de două ori înainte. Deci, pove…
Acu ceva ani, la țară, merg și eu ca omu la o halbă. Sală mică, mese puține, mă așez cu niște prieteni. La un momentdat apare și bețivu. Ăsta, cu obiceiuri din astea agresive, cum în seara aia nu și-a găsit client, a zis să încerce cu mine. Până atunci nu încercase niciodată, era coleg de servici cu tata, îl mai ajuta bătrânul cu diverse…deci, mă ignora când avea chef de scandal. E, în seara aia, nu. Inițial l-am ignorat, apoi i-am zis să înceteze, apoi m-am mutat la altă măsă. Bă, și ăsta tot insista. La un momentdat, vine cu berea la mine la masă…Am ridicat tonul la el să mă scutească, să-și vadă de băutura lui. Ofuscat, bețivu nostru î-mi arucă jumătate de halbă de bere în față. Normal, în acelaș timp, i-am dat cu halba în cap și eram hotărât să-l și calc pe cap…S-au băgat ceilalți din cârciumă, m-am calmat un pic și m-am dus acasă. Un duș și hotărât să mă bag la somn, să-i bat obrazul a doua zi că nu e ok să încerce glumele astea de bețivan ratat cu mine. Bă, da eram așa de plin de spume că nu mă lua somnu. Și am tot ieșit la țigară..Până la urmă m-am îmbrăcat și am vrut să merg la cârciumă să beau o bere, mă gândeam că a plecat bețivu și pot să mă calmez. Bine, cumva speram să-l mai găsesc acolo să-i mai dau vreo două capace să mă răcoresc. E, nu plecase, era pe picior de plecare, povestea cu unu pe terasa cârciumii. M-am întors acasă și l-am așteptat în umbră. Într-un final l-am văzut cu se chinuia să scoată un zig-zag pe tot drumul. L-am lăsat să treacă și, pe ninja style, l-am luat la șuturi. I-am dat la picioare în cap până n-a mai urlat. L-am lăsat într-un șanț.
La vreo două zile, un pic strâmb și cu niște ochelari de soare apare iar la cârciumă…unde le-a explicat ălora de acolo plind de fală cum, beat fiind, a căzut din căruță… Știa el ce știa, că la un momedat a vrut să-mi facă cinste cu o bere. L-am refuzat rânjind…