Asa mi-se intampla uneori sa ma prinda un dor de munte, ca-mi vine sa-mi iau rucsacul in spate si sa pornesc pe coclauri. Stiu ca nu mai am conditia fizica necesara, doi ani de lipsa de pe cararile montane este prea mult.Dar cu vointa se poate. ..inca ma pot tara pana la Curmatura si mai tarziu pana in Zarnesti, de unde cu tot cu febra musculara sa ma urc in masina si sa ma intorc in Bucuresti cu bateriile incarcate.
Probabil asta este si motivul pentru care, noaptea trecuta am facut un super traseu…creasta fagarasului, cu spectaculoasa custura a saratii, cu Strunga Dracului plina de zapada, iar dupa ce am ajuns in Plaiul foii, am baut o bere si am plecat spre Cabana Curmatura amestecand traseul…ba pe braul cioranga, ba prin prapastii,ba prin padina lancii, iar intr-un final m-am trezit si acum ascult Imnul Pietrei Craiului…ceea ce va doresc si voua…
Hai sa iti dau una si de pe la mine …
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=rHSaXfQ94gk&w=480&h=360%5D
Si una de la focul se seara …
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=Xonc3vKONLw&w=480&h=360%5D
Deci da … te inteleg pefect! 😀
Ma regasesc foarte mult in articolul asta; am fost (si eu) un veritabil montagnard si era o perioada in care nu trecea un weekend fara sa plec undeva pe coclauri; insa, timpul a trecut, iesirile s-au rarit, iar de la un moment incolo chiar au disparut cu totul, am devenit mult mai sendentar decat s-ar fi cuvenit sau mi-as fi dorit, kilogramele s-au tot adunat, asa ca acum, cand am luat decizia sa revin la vechiul stil de viata, nu ma mai ajuta conditia fizica. Insa nu-i bai, stiu exact ce am de facut (sport si dieta) si deja am pornit pe drumul respectiv, asa ca, sper ca in cateva luni sa pot sa incep sa povestesc din nou despre aventurile mele montane. 🙂
Asa simt eu cu mersul pe bicicleta prin padurile si ptecile de langa oras. Pana acum 2 ani tot mergeam si nu ma mai saturam de pedalat. Am urcat chiar si Ceahlaul, am ajuns la Cabana Dochia cu bicileta (pe alocuri carata in spate)..dar acum m-am cam ramolit. Si nu e neaprat ca m-am ingrasat…ci pur si simplu parca nu mai am aceeasi tragere.