Nu sunt un carnivor prin excelenta, prefer mai degraba o mare garnitura de cartofi bine prajiti langa o bucatica de friptura, iar daca nu am carne la o masa, nu-i un capat de tara, nu fac scandal. E, dar a fost Craciun, a fost Cumpana dintre Ani, si cum traditional romaneste se haleste porc, am fost roman si vrand-nevrand, am exagerat si eu cu carnea.
A fost carnat, au fost fripturi, sarmale, iar intr-un final, la ceas de seara, in ultima noapte petrecuta la Rausor, pe masa lunga, a fost scoasa pentru a fi dreasa cu ceva tuici aduse din toate colturile tarii, o bucata mare de slana. A, si niste cepe rosii. Cred ca dupa slana asta cu ceapa am revenit pe o curba ascendenta cu sanatatea 🙂
Si cum drumul de intoarcere spre casa ne-a dus inca o data pe Valea Oltului, traditia cerea o oprire la restaurantul Casa Romaneasca de la Cozia. Si cum se cerea o ciorba calda, inainte de-o pizza, am optat pentru o ciorba de fasole…simpla, de post. Au o minunatie de ciorba de fasole dreasa cu ceva usturoi de-ti saliveaza stomacul numai cand te gandesti.
Cele mai bune şi mai sănătoase mîncăruri rămîne tot slana cu ceapă (în special roşie!), ciorba de fasole, chiar şi sarmalele. Adică mîncărurile noastre tradiţionale, din străbuni. Am uitat de „mămăli’ cu brî’ cu la…”, adică mămăligă cu brînză cu lapte. Mai bun decît aşa ceva nu există nimica pe lumea asta. Evident, stinse cu ceva palincă şi apoi delectat cu un vinuc bun. Doar naturale, de casă, altfel nici nu se discută…
Duamne, terminati cu mancarea pă bloguri. Fuame mare 😀