Copilul si jocul de cuvinte

V-am zis ca fii’mea are simtul umorului foarte dezvoltat pentru un copil de varsta ei, da, v-am zis. Mai e putin pana in ianuarie cand implineste trei ani, inca stalceste cuvintele, dar lucru acesta n-o impiedica s-o arda cu sarcasm. Bine, la cultivarea sarcasmului am contribuit si eu, dar asta e alta poveste. Initial, cand am demarat proiectul Printesul Urban, ca na, e proiect…asa se zice in online, planul era sa povestesc toata aventura incepand cu inceputul…bine, nu chiar cu inceputul, ca pe ala nici noi, parintii nu-l intuim cu exactitate in care dintre nopti a fost, asa ca, le voi amesteca.

Cum am telefon cu multa memorie, am prin el o gramada de poze si filmulete. Printre filmulete, un foarte scurt metraj cu Francisc Vasile alergand pe scari. Nu se prea intelege mare lucru din filmulet, a fost filmat intr-o noapte cand l-am ajutat eu sa-si care la garsoniera ceva dulap. E, cand l-am cunoscut eu pe Francisc, l-am cunoscut drept Spanac( spanac.eu) si asa cum si voi aveti un prieten caruia ma-sa acasa-i spune Danut, pentru voi e tot Coae. Tot asa si Francisc, e Spanac.

Si cum nu exista copil in zilele noastre sa nu-ti puna monopol pe telefon, tot asa si fii’mea…tati, vreau poze. de cele mai multe ori vrea poze in timp ce manaca si uneori, mai ales seara, pentru a manca, primeste telefonul. Si cum era aseara cu gura plina, ajunge si la filmuletul cu Spanac:

Tati, de ce alearga?

Se grabeste tata...si-i mai indes o lingura cu mancare in gura.

Cine e?

Un prieten...si mai bagam o lingura pe sub nas.

Cum cheama?

Spanac tata.

Hamac?

Nu, Spanac…si mai bagam o lingura.

Cu gura plina si cu ochii in telefon, molfaind…

mhmm…place, mhhm…hamac..

Nu-l cheama tata hamac, e Spanac…defapt, il cheama Francisc, dar asa-i zic eu..intelegi?

Termina mancarea din gura si se uita la mine, incepe sa rada:

Inteleeeeg…ii place in hamac lui Spanac? si incepe sa rada si mai tare.

Desigur ca incep sa rad si eu si-i raspun ca-i place lu Spanac in hamac, doar ca hamacului nu cred sa-i placa.

De ce?

Pai Spanac e mai mare…

Ca Mateo?

Mai mare…

E grasan?

Este..

De ce e grasan?

A mancat toata mancarea cand era la gradinita. Mananci si tu maine tot ce iti dau doamnele la gradi?

Iham…

Avem noi o problema ca nu prea vrea sa manance la gradinita, iar puterea exemplului functioneaza la copiii mici, asa ca profitam. Bine, sunt sigur ca ajung s-o iau de la gradi, iar doamnele educatoare o sa-mi spuna din nou ca nu a mancat decat putin. Desigur, si copchilul o sa-mi spuna aceiasi poveste…dar noi incercam.