Pe cand eram eu tanar si-mi ghidam viata dupa regulile simple ale Legii Cocosului, pentru ca viata nu era suficient de simpla, pentru mai mult succes, dar si pentru distractie, dezvoltasem o minune de mimica. Foarte complexa, mortala pentru sexul slab. Arta, frate! Desi, de cele mai multe ori gandul era gata, o prostesc si pe asta, privirea usor furisa, zambetul subtil ce promitea multe si alte cateva chestii ce vor merge cu mine in mormant, mi-au demonstrat ca femeile sunt diferite de barbati, dar, totusi, intelegerea din priviri exista…chiar daca fiecare intelegea altceva.
Revenind in zilele noastre, tin sa va zic ca-mi plac merdenelele si cam tot ce inseamna foietaj de patiserie. Mai putin cele ce sunt cu ciuperci, nu de alta, dar exista doua vorbe despre ciuperci si sunt adevarate: Sa te fereasca dumnezeu de ciuperci si Toate ciupercile sunt comestibile…cel putin o data. In fine, zilele trecute m-am oprit la o patiserie pe Pantelimon, sa-mi iau o branzoaica. La vanzare, o blonda zglobie, frumusica, genul ala, cum sa zic sa nu sune jignitor sau misogin…senina si cretina. In fata mea, la coada, doua persoane. Peste ei, privirile noastre s-au intalnit si, involuntar, pe fata mi s-a intiparit expresia aia de care v-am zis mai sus. Desigur, gandul era despre altceva, dar cum era si normal, femeia, cu siguranta a inteles totalmente altceva. I-a servit pe cei doi clienti, dar avea ochi doar pentru mine. Si eu zambeam si nu-mi puteam lua ochii de la ea. Avea fata asta ceva ce-mi atragea privirea, asa cum o flacara atrage o molie intr-o seara fierbinte de vara. Cand am ajuns intr-un final fata’n fata, tipa juisa deja. Si eu zambeam si o priveam. In ochii ei blanzi de vacuta, vedeam viitorul ce si-l imagina deja…trei plozi blonzi ce se jucau pe langa mine si, in pragul usii, cu grija materna, ea se mangaia pe pantecul mare in care era al patrulea blond….
Intr-un final, nestiind cum s-o abordez, dupa ce mi-a pus plina de tandrete doua merdenele intr-o punga, am hotarat sa-i zic direct. Din proprie experienta stiam ca femeile prefera abordarea directa, fara ocolisuri, asa ca, i-am zis: Auzi, vezi ca ai o frunza de patrunjel intre dinti…
Mai bune gogosile cu gem…. pana intr-o zi cand la geam in locul fetei brunete de care ma indragostisem a aparut o duduie cu mustata 🙁 de atunci nu mai mananc gogosi…. poate doar la figurat :)))))
Pfff! Eu tocmai mă pregăteam să-ți amintesc că eşti „puțin” însurat şi să te întreb dacă soția nu citeşte pe aici… ?
Pai si ce legatura are in context viata personala a omului si de cand nu stiti sa va vedeti de a voastra?!
Revenind … ca a completat si Vasile cu o poveste, sa va zic si eu unu … tot asa, avem pe aici o brutarie. Intr’o zi intamplator am trecut pe acolo si am dat cu ochii de o duduie bruneta, rupta din rai. Din ziua aia, in fiecare zi ma duceam ca cumpar pita spre surprinderea generala (nu e unul din sporturile mele preferate) … pana intr’o zi cand am dat peste ceva ce zice si Vasile mai sus. Tot din ziua aia n’am mai cumparat pita de acolo, desi faceau cea mai buna pita din oras. =))
Domnu’, văd că îți lipseşte simțul umorului! Ai luat-o „ad literam”!
Eu am mult simt al umorului, doar ca sunt satul de moralisti pana peste creierii capului! 🙂 Imi cer scuze daca am exagerat … da na …
Bine, poate şi exprimarea mea a fost cam ambiguă, oricum nici nu mi-a trecut prin cap să fac pe moralista.