Condusul pe timp de noapte, în condiţiile oferite de drumurile româneşti este o adevărată aventură pentru mulţi şoferi. Pe lângă faptul că ai nevoie de o masină foarte bine pusă la punct, pe lângă sistemul de iluminat care trebuie să fie impecabil, mai este nevoie şi de unele abilităţi tehnice ce se obţin în urma exerciţiului. Din păcate , sunt şi şoferi ce detestă condusul pe timp de noapte și unii care pur si simplu, nu-s făcuți pentru așa ceva…dar hai cu povestea.
În urmă cu ceva ani, doar ce mă angajasem la o firma şi mă trezesc cu şefu ce mă roagă, dacă pot şi nu am altă treabă personală, să-l însoţesc pe Nicu, şoferul firmei, până la Timişoara. Şi cum seful nu se refuză, uite cum reuşim să plecam din Bucureşti pe la un trei şi ceva după amiază. Nicu, cred că avea 24-25 de ani şi la prima vedere, chiar părea priceput cu covrigul. Eu, de felul meu, dacă stau în dreapta, am o senzaţie foarte ciudată când călătoresc cu un şofer necunoscut, dar cu Nicu am scăpat repede de senzaţie şi m-am relaxat.
Şi cum drumul până’n frunce e lung şi aglomerat, iar noi plecasem la drum destul de târziu, Nicu, hotărâse să aleagă şi varianta păcătoasă prin Craiova, că pe acolo cunostea el, fiind şi puţin oltean.Cum după ziuă vine noaptea, iar noaptea drumurile par mai mici, iar pisicile par mai negre, Nicu al meu, devine mai tăcut, mai concentrat la volan.Aşa-i noaptea, trebuie să fii mult mai atent.
L-am lăsat pe Nicu cu volanul şi mi-am întors mintea către gândurile mele.Şi cum cloceam eu niste ganduri, o miscare abrupta de volan si o injuratura:
‘tui franţa mă-sii de camion!!! bip,bip,bip…
Sperietura trasă, mă adunce înapoi în maşină şi devin mult mai atent la felul în care Nicu conducea în noapte.Şi conducea bine, dar asta doar până când, din sens opus ne apărea o altă maşina.Atunci, Nicu se crispa,strângea volanul şi avea tendinţa să tragă dreapta, foarte aproape de sanţ.
Atunci, l-am întrebat pe Nicu dacă are o problemă, dacă a mai condus noaptea, iar răspunsul lui, că a mai condus pe timp de noapte doar în Bucureşti, m-a făcut să-l rog frumos, să treacă în dreapta ăi să tragă un pui de somn, nu de alta, dar eu aveam alte gânduri cu viitorul meu.
Nu ştiu voi, dar eu, sunt unul dintre şoferii ce preferă să conduca noaptea şi nu sunt deranjat dacă sunt singur în maşină sau cei ce mă însoţesc, trag un pui de somn, dar despre astea, altădată.
Pe langa asta, in conditii mai grele, cu putina ceata, daca drumul nu e trasat e… de rahat.
In Romania condusul noaptea este o aventura totala mai ales daca da si o ploaie de aia deasa …. s’a terminat …. Am condus mult si noaptea, mai ales ca uneori preferam sa o fac pentru ca drumurile sunt ceva mai libere, insa am cam renuntat pentru ca riscurile pe soselele din Romania cresc odata cu avantul astora de a se apuca de lucrari pe care uita de multe ori sa le semnalizeze.
Sunt foarte multe persoane fara experienta. Covrigul cere lucrul asta, daca tii la viata ta!
Stiu foarte multi soferi care nu prea au treaba cu asta si prea putini pe care ii pot numi soferi!
Nicule, nicule, faceai prostia si azi nu mai citeam blogul asta.
Nu cred ca o cotea, eram prea tanar cand se intamplau astea.