Ca orice om care mai si citeste, am pe noptiera, langa kindl si volumul trei din Cronicile ucigasului de regi din care citesc acum, o carte veche, Povestiri iraniene. Sta acolo de dinainte de Paste si nu reusesc sa-mi fac curaj sa o deschid. Nici nu as fi pomenit de ea, oricum, asa, tacit, luasem hotararea de-a nu mai scrie nimic despre carti, dar zilele astea, am avut trei discutii cu trei persoane diferite si mi-am schimbat hotararea, voi scrie despre cartile citite. Nu va fi un manifest pentru citit, adica, constientizez faptul ca unul care nu a mai citit o carte de cand cu scoala de soferi, nu se va apuca brusc de citit ca am zis eu trei vorbe despre o carte…nu, o fac pentru mine si pentru cei care citesc. Poate chiar sunt persoane care cauta informatii despre o anumita carte si gasesc ce cautau pe blogul meu.