Probleme de organizare

Azi am avut o revelatie. Am realizat care este problema sistemului sanitar romanesc. Sau cel putin una foarte importanta. Trecand peste lipsa medicamentelor, echipamentele medicale depasite, mizeria din saloane si lipsa personalului medical, sistemul medical romanesc, sufera de o grava lipsa de organizare.

Am remarcat lucrul acesta azi, incercand sa ajung la camera de garda ORL a spitalului Sfanta Maria de pe bulevardul Ion Mihalache (fost 1 Mai).

Noaptea trecuta m-am trezit cu o intepatura puternica in gat, mai exact in amigdalita dreapta, ca si cum as fi avut un os de peste infipt in gat. Am mers si am baut apa, am facut o gargara, am baut din nou apa…intepatura persista, iar peste toate, aveam si un reflux gastric de zile mari.

Pana la urma am aplicat metoda betivului, am bagat mana pe gat si am inceput sa masez amigdalita cu probleme. Intepatura a disparut, am ramas cu o jena, dar nu foarte grava. Am adormit cu gandul la ce ar putea cauza asemenea intepatura, iar singura concluzie plauzibila a fost ca atunci cand mi-am aranjat barba, mi-a intrat un fir de par in gura si peste noapte mi-sa infipt in amigdalita. Dimineata, dupa ce am mancat, probabil deranjat de mancare, firul de par a revenit la locul lui…in amigdalita. Am sunat medicul de familie si acesta mi-a recomandat sa merg la camera de garda de la spitalul Sfanta Maria.

Ajuns la spital, am vazut pe afisul de la intrare…ORL-etaj 4. La intrarea in spital sunt luat in primire de catre doamna badigard, doamna cu un exacerbat simt al datoriei…unde mergeti, de ce, un buletin. La final ma sfatuieste sa merg la etajul 1, la ORL, la camera de garda. Nu am asteptat la lift, era unul singur si multa lume. La etajul 1 gasesc camera de garda si povestesc celor doua doamne care lancezeau pe un pat care este problema mea. Sunt sfatuit sa cobor la parter, la camera de garda de acolo, pentru ca la dansele este consultatie cu plata.

Cobor si gasesc camera de garda de la parter, unde sunt privit cam sceptic de catre o doamna asistenta, care vrea si dansa buletinul si apoi sunt poftit sa astept pe hol.

Am asteptat cam 10 minute, timp in care m-am amuzat de incercarile unor brancardieri de-a introduce un bolnav aflat pe o targa, intr-un lift. Al dreacu lift era prea mic, iar targa nu intra decat putin cas, dar nici asa nu se inchideau usile…lift modern,prevazut cu senzori.

Dupa asteptarea de rigoare sunt preluat de o doamna doctor, care dupa ce-mi asculta poveste, zice senina ca nu a auzit de asa ceva, cum sa se infiga un fir de par in amigdalite.

In fine, sunt pozitionat pe scaun, gura mare si…

Nicoleta, vreau si eu o bricheta!

Ganduri negre cu gura cascata in alea trei minute in care Nicoleta a cautat o prapadita de bricheta.Ce dracu face cu bricheta, ma arde, vrea sa fumeze…aste erau gandurile mele.

A aprins o banala spirtiera si si-a flambat instrumentarul medical.

Din nou gura mare, cu senzatii de voma si fiare in gat.

-aveti caine?

-da,am..

-nu e par din barba, este un fir de par de caine….nu am mai auzit de asa ceva…

Cazul a fost rezolvat, dar daca ma gandesc ca pentru un banal fir de par, la unul dintre spitalele bune din Bucuresti, am fost dirijat de trei ori pana am ajuns la locul unde problema mea a fost rezolvata, oare cum ar fi fost sa merg cu problema asta la un spital de provincie?