Mă rog, cred că mai contează și condițiile meteo că mă gândesc că dacă ar fi fost temperaturi cu plus aș fi pus mâna pe cameră să trag câteva cadre. Așa m-am limitat la câteva poze făcute fetelor în salina de la Praid și încă câteva pe pârtie în timp ce se dădeau pe schiuri. Asta în condițiile în care plecasem hotărât de acasă să trag niște expuneri lungi, să surprind iarna și promoroaca de pe brazi, să pozez niște peisaje mișto. Că de așa ceva am avut parte. Dar a fost prea frig așa că am lăsat camera și trepiedul la locul lor…
la asta mă gândeam în noaptea de 1 ianuarie în timp ce mă întorceam spre baraca în care am petrecut cumpăna dintre ani când l-am văzut pe un fotograf pe marginea drumului cu camera pe trepied încercând să surprindă luminile din vale. Era un loc bun de unde puteai trage niște cadre mișto, il ochisem la urcare și chiar mă gândeam că ar fi fost un loc interesant de unde să fac câteva poze.
Altfel, nu sunt dezamăgit că mi-am luat dslr, că am mai învățat niște chestii însă, nici avântul de astă vară nu-l mai am. Cum ziceam, cred că e și de la vreme…că dacă era cald, cu siguranță aș fi tras. Așa am preferat să stau la căldurică și să aștept temperaturi mai prietenoase pentru acest hobby. Și parcă mă încearcă un gând spre un mirrorless, că mă gândesc că e mai mic, mai compact și parcă e mai la îndemână în momente d-astea în care ți-e lene să scoți dslr-ul de la brâu. Și nu, nu renunț, doar constat. Ideea este că parcă, ideea de fotografie wildlife este tot aceea care mă atrage cel mai mult. Probabil că vânătorul din mine este mai puternic decât estetul. Ce să zic, aștept primăvara să dau iama în păsăret cu camera.
În altă ordine de idei, și de nu mi-oi lua o cameră mirroless, dslr-ul ăsta va rămâne pe lângă mine. Că mai plec într-o vacanță, mă mai relaxez pe undeva și mă mai folosesc de el.