Pentru cei ce au deschis blogul mai târziu sau ocazional, șăfu la blog s-a zbătut și și-a făcut sprijin pentru bătrânețe două fete de care e tare mândru în 99% din cazuri… Pentru restul ăla de 1% mai discutăm :)) Să-mi trăiască, mulțumesc. Și vouă la fel!
Bun, idea titlului cu plecatul în vacanță fără copii e relativ nouă pentru noi că doar ce s-a întâmplat pentru prima oară în aproape 10 ani. Am prieteni, cunoscuți care fac frecvent lucrul ăsta și nu o zi cum s-a întâmplat la mine, nu, merg o săptămână, bagă city break, vacanță fără copii în toată regula. Da, știu, și părinții au nevoie de liniște și pace dar la mine n-a fost cazul până acum, nu am simțit nevoia să plec fără copii pe undeva, nu i-am simțit ca pe un balast. Poate și ăsta o fi unul dintre motivele pentru care atunci când mă uit în jur copiii mei par a fi din altă lume. În fine, nu stăm să ne măsurăm copiii acum, o lăsăm pe altă dată. Vreau să zic doar că i-a ajutat enorm faptul că i-am cărat după noi peste tot și lucrul ăsta cred că a contat la felul lor de a fi.
Deci, duminică, mi-am luat rucsacul în spate și m-am dus cu nevasta, cu gașca și burta din dotare până pe vârful Gropșoarele din Ciucaș. Tură de o zi, urcat, coborât, transpirat, admirat peisajul. Practic, așa cum ziceam și mai sus, pentru prima oară am lăsat copii acasă și am făcut ceva turistic fără ei. Și a fost ciudățel, că mă trezeam că mă uit după ele să văd dacă sunt în regulă.
Altfel, dacă stau bine să mă gândesc, în ăștia 10 ani de când suntem părinți, nu am plecat fără copii în vacanță sau la alte petreceri și nici nu vreau să-mi fac un obicei din asta. Nu de alta dar nu mai e mult până la momentul în care n-or să mai vrea ele să meargă cu noi așa că, în egoismul meu dă părinte, profit acum.
Deci, pe la voi cum e treaba, ați plecat fără copii în vacanță, vă luați vacanța voastră separat?
Până când a făcut juniorul 18 ani a fost cu noi. Pe urmă a plecat el singur 🙂
Așa zice si fiimea cea mare, ca o sa meargă mereu cu noi,chiar si cand va fi adult. I-am zis ca nu va fi chiar așa dar dacă insistă,o sa merg eu cu ea chiar si cand o vrea sa meargă cu gașca in Vamă 🤣
Niciodata fara copil pentru ca impreuna am adunat amintirile, pana cand copilul nu a mai fost copil si a vrut vacantele lui cu prietenii, venind randul lui sa isi faca propriile amintiri. La vacante d’astea pe nou, nu ma pricep.
P.S. Stiu cand nu e locul unui bosorog in poze, nu m’a invitat sa ma duc cu ea, dar nici nu m’as fi dus.
Înveți o grămadă lucruri de la ăștia tineri😉 Altfel,foarte corectă prima parte. Ideea e sa nu o intrerupi brusc.
Eu mereu invat si sunt dispus sa invat, doar ca imi aleg cadrul in care sa o fac. Intr’o vacanta cu ei nu e cazul, dar la cate o masa sau ceva ocazional, particip cu drag.
De intrerupt nu am intrerupt eu nimic, mi’a dat frana fii’mea cand m’a anuntat prima oara ca merge cu prieteni ei in vacanta. Am inteles mesajul. O sa il intelegi si tu cand o sa vina vremea! :))