Uite că habar nu aveam că există pe lumea asta un domn pe nume Cătalin Oprișan. Mi-a zis nevasta de el… Deși în ureche mi-a sunat cunoscut, gândul mi-a fugit la mult mai cunoscutul Oprișan de la Vrancea. Nu cred că-s rudă, dar na, popularitatea ține și de titlu. Că una e să te știe lumea de baron…. Altfel, am apucat să ascult un pic din discuția acestui Cătălin Oprișan cu Mihai Mortal și omul e bun. Foarte bun…dar nu știam eu de el.
E, și are omu câteva chestii în cât am apucat eu să ascult din podcastul ăsta, chestii ce mi-au plăcut maxim. Una dintre ele este cea în care zice că orice lucru are o poveste dar contează cum e spusă povestea. Și mi-am amintit de Bâțu…ăsta dacă-ți spunea același banc o noapte întreagă, identic, la virgulă….te crăcănai de râs de fiecare dată. Cam așa și cu poveștile…trebuie să te pricepi să le spui, că altfel, chit că le știi, ești atrăgător ca manualul de legislație. A doua chestie care mi-a plăcut a fost că l-a întrebat Mihai Mortal de când s-a apucat să spună povești. Și Oprișan răspunde ceva de genul: Păi, cam de când am apucat să citesc poveștile astea :))
Asta’i alalat Duban … :)))