Dar ieri, de 1 mai, un tătăiță a ținut să-mi reamintească că era mai bine pe vremea lu Ceaușecu. Și, surprinzător, tot auzindu-l pe moș cum îi dă înainte că acum vremurile sunt de kkt, că e greu, că pe vremea lu Ceaușescu era mai bine, că el a venit în București neica nimeni și după un an de muncă la uzină a mers la CAR și și-a luat apartament n-am mai putut și l-am luat la combătut.
De obicei nu fac asta, evit discuțiile cu moșul ăstă că e d-ală cu idei fixe și puține. După o vreme a început s-o lase mai moale și a început s-o dea că eram mai liniștiți, mai corecți, n-aveam datorii și se fura mai puțin ca acum și că eram și mai egali. Mda, asta cam așa e, avea dreptate aici…eram mai egali în sărăkie și în lipsă de libertăți. Nu m-a crezut, cică n-am dreptate. Și-l întreb dacă pe vremea lu Ceaușescu ar fi avut tupeu să-l înjure în parc, în public, pe Ceaușescu cum tocmai îl înjurase pe Iohannis.
Cică nu, că nu știa cine îl poate auzi și s-ar fi putut să aibă probleme… Păi și acum de ce nu te temi? Că poate te aude cineva că il înjuri pe Dulap? Și cică erau alte vremuri…că era mai bine.
L-am lăsat în pace, genul ăsta de om nu-l scoți din ale lui… I-am mai zis doar că nostalgia asta nu e musai după Ceaușescu, e după vremurile alea când era el tânăr, viril de i se scula de 3 ori pe noapte și mai facea și altceva decât să se uite toată ziua la Realitatea tv… N-a mai zis, și-a înghițit vorba că începuseră ceilalți să râdă.
Altfel, ce e trist este faptul că printre prietenii ăia de pe facebook, cumva, m-am procopsit și cu câțiva d-aștia patrioți până-n măduva oaselor. Bă și-o dau ăsția cu țara lor și cum îi fură restul lumii de n-ai văzut. Dar pe ăștia îi epurez la fiecare abatere… dar asta e altă poveste, ideea este că acum, chiar și în vremurile astea de kkt, tot trăim niște vremuri la ani lumină față de mizeria comunistă.
