De obicei când se mai întâmplă câte un eveniment major prin lume mă poziționez și eu pe undeva. Nu în extreme, că extrema este cel mai trist lucru din care poți privi lumea. Când ajungi într-o poziție de extremă înseamnă că ești convins că știi adevărul, că deții toate detaliile problemei și treaba devine simplă. Ei bine, ca o opinie personală, cu riscul de a supăra pe unii, vulgar vorbind, la extremă merg doar proștii.
Cum ziceam, lumea e mai complexă decât se vede din Văscăuți Deal așa că treaba asta care se desfășoară în momentul ăsta este peste puterea noastră de înțelegere. E exact cum se certau ieri unii pe facebook. Unu care cita presa, presă pe care o înjura și o acuza că e vândută prin alte postări mai vechi, în acuzațiile lui la adresa manevrei Domnului Nostru Trump cu unu, prieten de-al lui presupun care îl întreba de unde știe el toate acele detalii. Și ăsta, autorul care făcea dezvăluirile și dădea pe față toate mașinațiunile americanilor, într-un final îi răspunde: Păi ce bă, n-am voie să-mi dau cu părerea?! E doar o părere… Și la răspunsul ăsta mi-a venit în minte Gheorghe Dinică cu întrebarea din Filantropica. Doar că adaptată, ceva la modul, Păi la nivelul tău tu îți permiți să ai păreri? În fine, lumea e amuzantă…
Revenind la titlu, bă, de data asta chiar nu am nici o părere. Cumva, faptul că americanii l-au săltat pe președintele Venezuelei din pat mă face să mă gândesc la niște filme în care se întâmplau frecvent astfel de acțiuni. Și toți țineam cu americanii. Așa că, aș putea să-i întreb pe americani cum întreba Ilarion Ciobanu în Columna, Ce cauți mă în munții noștrii? dar în același timp, probabil că dacă aș fi un venezuelean de rând care face foamea gâdilat patriotic de hiperinflație să-i întreb pe aceiași americani de ce nu i-au luat pe toți politicienii din Venezuela.
Altfel, după cum zicea plăvanu, privesc și eu cu atenție și îngrijorare la ce se întâmplă prin lume. Dar îmi văd de ale mele…că-s mai importante decât problemele lu Trump.
Lasă un răspuns