Nu că aș fi făcut eu mare brânză cu blogul ăsta pentru umanitate, dar, pentru mine, ăștia 9 ani de când am tot scris pe aici au contat enorm. E, uite că am ajuns la un moment în care chiar nu am chef să scriu, nu pot să duc ideile până la capăt și, atunci când reușesc, nu sunt foarte mulțumit de rezultat. Și asta fără să fiu perfecționist, că nu sunt.
În fine, ideea este că mi-a cam pierit interesul de activitatea asta. Ca orice lucru și hobby-ul ăsta s-ar părea că se apropie de final. Cel puțin abordarea asta de scris din plăcere, joaca de-a intelectualul. Mda, poți băga scrisul, chiar și pe un blog prăpădit ca ăsta sau într-un jurnal drept hobby intelectual. Că dezvoltă.. Altfel, chiar nu vroiam să transmit nimic cu postul ăsta, e doar o concluzie personală…
În altă ordine de idei, pentru a ieși din stagnarea asta, când o fi momentul să mai scriu, o s-o fac… momentan nu vreau să mă screm, doar fac un pas în spate și meditez un pic la treaba asta. Poate voi găsi ceva interesant de scris, să meargă treaba cursiv, să mă atragă subiectul astfel încât să nu rămân doar la stadiul am aflat ceva mișto dar mi-e lene să scriu despre acest lucru.
Cu toții ne confruntăm cu pene de idei, e păcat să nu scrii măcar o dată la 2-3 zile că după aceea îl lași pe chituci ca pato.ro sau alții.
În fine, fiecare cu opțiunile și prioritățile lui, e strict opinia mea.
Probabil că voi posta in continuare, nu renunț la el. Doar constatam că e ceva ce nu mai merge…
Din toti astia aproape 20 de ani de cand scrijelesc pe peretii internetului, daca te consoleaza cu ceva pot sa spun ca fazele astea sunt periodice si oricine trece prin ele, mi s’a intamplat chiar sa „abandonez” scrisul cateva luni bune de zile in care mai dadeam doar cate un „semn de viata” si nu din lipsa de inspiratie, ca aia nu mi’a lipsit niciodata, ci dintr’un soi de „lehamite” pe care nu o pot explica, iar cand am revenit, de la 3-4 postari pe zi, scriu la cateva zile, pentru ca de la „ultrascurte”, am trecut la „editorial”. E ceva normal pana la urma si depinde de perspectiva fiecaruia, eu am mentinut treaba asta pentru ca imi este necesara ca exercitiu intelectual si nu ca mi’am propus ceva atunci cand m’am apucat de ea. Sfatul meu, ia o pauza cat simti nevoia sa o iei si analizeaza abia dupa aia, daca mai merita sa continui sau nu, daca gasesti o motivatie sau nu, iar in ce priveste scrisul, parca ti’am mai zis … scrie ce si cum iti vine si da’i pace. No, cam asta pot sa zic eu pe tema asta, lasa sa curga asa cum e, da’ti timp in directia asta facand altceva. 🙂
P.S. „Doar constatam că e ceva ce nu mai merge…”
Aia am simtit eu cand am facut trecerea aproape completa la un alt stil. Probabil ca incepusem sa ma maturizez si din punctul asta de vedere, acum ma umfla rasul cand vad ce si cum scriam in urma cu niste ani. Poate ca asta e si la tine, esti intr’o faza de schimbare si maturizare si in directia asta! Da’ti timp sa te „redescoperi” si vezi ce iasa dupa. 🙂
Mda, probabil că și asta o fi, m-oi maturiza și-mi caut o altă cale și de aici lehamitea, lipsa de finalitate. Cred că contează și faptul că nu am luat niciodată prea în serios ce am scris pe aici și am mers pe partea asta a scrisului de plăcere, mai mult pentru mine.
No, tu stii! 🙂
Pai si cum mai trollam pe Bolocan daca tu pleci?