Sean Dyche: Să-mi faceți statuie, bă…

Cred că la momentul ăsta, dacă Sean Dyche le-ar cere fanilor echipei să-i facă statuie, ăștia chiar i-ar făcea o statuie s-o pună pe undeva prin Liverpool. Dar chit că ar merita, n-o să facă acest lucru, Sean Dyche cere și acum după victoria cu 3-0 împotriva bogătanilor de la Newcastle United , ce a cerut și până acum. Răbdare și implicare. Răbdare de la fanii Everton și implicare din partea jucătorilor. Și când zic implicare, păi o cere totală, la modul sângele pe nas. Că d-aia s-a cărat și loaza de Iwobi, că d-aia s-a cărat și Demarai Gray. Că na, Sean Dyche are metode de antrenament ceva mai dure… dar e de înțeles, când n-ai talent pui osul la treabă…

Scriu rândurile astea așa, că nu m-am mai bucurat așa de o victorie a favoriților de pe vremea când Strâmbu îi cânta la final domnului Copos George celebra melodie, Ce bine îmi pare că ai luat tzeapă Melodie de la Ca$$a Loco. Deh, vremuri… Pe atunci țineam cu Craiova, încă mai țin, dar nu știu cu care…Cu Craiova lu Mititelu sau cu Craiova lu Rotaru. E greu, așa că mi-am canalizat pasiunea de suporter spre Everton. Joacă tot în albastru cum juca Craiova copilăriei mele, sunt tot plini de istorie și, cumva, indiferent de probleme, au suporteri cum și-ar dori multe dintre cluburi cu mult mai mulți bani.

Revenind la Sean Dyche, antrenorul echipei, pentru mulți dintre cei care se uită la fotbal, numele nu spune nimic. E un antrenor din premiere League, n-a fost mare fotbalist, n-a antrenat cluburi mari, n-a câștigat trofee. Pentru cine se uită dincolo de cifre și de căruțele de bani puse la dispoziție de arabi pentru transferuri, Sean Dyche este la momentul acesta poate cel mai bun antrenor englez. E greu să faci comparații când ai bani de transferuri la dispoziție, însă, dacă te uiți la ce a reușit omul ăsta să facă cu echipe mici, cu Burnley de exemplu, echipă la care a reușit să fie cel mai longeviv antrenor din Premiere League e de înțeles. Ca să aveți o idee despre ce e vorba aici, Burnley este cea mai mică localitate care are o echipă de fotbal în Premiere League. Pe desculții ăștia, Sean Dyche i-a dus în sezonul 2017-2018 în Europa League unde au fost eliminați de Olympiacos. Mare lucru să termini pe locul 7 în Premiere League… E, pentru performanța asta, cârciuma suporterilor din Burnley, în cinstea antrenorului Sean Dyche, se numește The Royal Dyche. Ce statuie să mai vrei în condițiile astea?!

Venirea sezonul trecut pe banca lui Everton a lui Sean Dyche mi-a trezit din nou interesul pentru echipă, am început să-i urmăresc mai atent. Dyche a venit din poziția de pompier, venise să salveze ce mai era de salvat…că Frank Lampard, fostul manager, dusese echipa la retrogradare. Ar fi fost prima retrogradare din istoria de 145 de ani a lui Everton. Și omul a reușit ceea ce părea imposibil. Apoi a venit intersezonul, au apărut problemele financiare, probleme ce au culminat cu penalizarea de 10 puncte. Deși începuse binișor, cele 10 puncte penalizare pentru încălcarea așa zisului farplay financiar a aruncat echipa din nou la retrogradare.

Dar victoria de aseară a scos echipa din zona roșie…Everton a făcut 10 puncte și dacă nu ar fi fost penalizarea nedreaptă, că nu penalizezi fotbaliștii și antrenorii pentru măgăriile făcute de directorii economici și patroni, Everton ar fi fost acum pe locul 10, chiar deasupra lui Chelsea Londra.