Era dilema aia a credinciosului în care omu, pe bună dreptate se întreba de ce când vorbește el cu Dumnezeu se cheamă credință iar când vorbește Dumnezeu cu el e paranoia. E, de ceva vreme, de când nu mai citesc seara înainte de culcare, mi-am făcut un obicei ceva mai prost…mă uit la diverse clipuri video pe you tube.
Cumva, legat și de subiectul ăla cu trăitul off grid și lumea ce o pornise razna pe câmpii, aseară am dat peste un tip care a făcut un video despre un băiat, băiat tânăr maică, ca să zic așa, care deși nu era amish, trăia ca un amish. Și zicea ăsta la un moment dat, în discuție, că el trăiește fără electricitate, radio,televizor, internet pentru că e mai sănătos pentru creierii capului. Bine, omu era ușor dus, că tot poveste diverse, despre cum i-a vorbit lui Dumnezeu când a vrut să se arunce într-o prăpastie că nu mai suporta nu știu ce durere de picior, dar și cu alte ocazii când omul nostru a mai avut câte o cumpănă. E, dincolo de kkt-ul debitat, a zis ăsta o chestie. Că dacă te expui unui mediu toxic, cu conspirații, cu drob de sare, cu tot felul de probleme care nu te implică pe tine, șansele șă o pornești tra la la sunt destul de mari. Și cumva, în chestiunea asta i-am dat dreptate… Că prea ne-am înmulțit ăștia de suferim de grija altuia.
Bine, se alege praful și dacă toată lumea o arde individualist…Dar, că există un DAR, cred că dacă fiecare s-ar preocupa doar de bucățica lui și și-ar vedea mai mult de ale lui și nu l-ar mai freca grija de soarta altora.. Pe termen lung, la cum a pornit omenirea e clar, se alege praful…dar până atunci mai și s-ar mai putea schimba ceva. Dar na, ne place să ne plângem și când nu avem musai motive, le căutăm…
Nu pot să zic decât că îți dau mare dreptate. În ultima vreme, ultimii ani, văd tot mai des chiar și în jurul meu oameni, care în loc să facă ceva productiv pentru ei, pentru familiile și apropiații lor, mai mult îi interesează de viețile altora. Și foarte multă invidie la mijloc, lucru care nu este tocmai productiv, pentru nimeni acea invidie. Mulți judecă deciziile altora, în loc să-și formeze propriile decizii, etc..
Singurul lucru pe care noi îl putem face, este să ne schimbăm atitudinea și să dăm dovadă de nepăsare față de astfel de oameni, mai departe scrie-n carte 🙂
Așa se întâmplă când ne pricepem la toate. În fine, eu încerc să stau mai cuminte anul ăsta…să-mi văd doar de ale mele. Restu…Dumnezeu cu mila.