Hai să vorbim despre mașinile de spălat. Că tot sunt la modă, toți le au și sunt băgate în case ca niște „lucruri de care n-ai habar până nu se strică”. Da, poate ai ajuns să le urăști pentru că tocmai ți-au dat eroare „E23” sau „F56” când mai aveai doar un rând de rufe de spălat. Și tu, la rândul tău, erai convins că ești în 2025 și ar trebui să ai o mașină care să fie atât de smart încât să îți pună și cafeaua dimineața, nu doar să îți spele câteva tricouri. Dar nu, mașina aia de spălat te tratează ca pe un biet sclav al unui program de 40 de minute, fără să îți explice de ce s-a blocat.
În timp ce o privești răsucindu-se, cu aceleași mișcări vechi, începi să te gândești: „Cum e posibil ca toate aceste invenții, care sunt ‘high-tech’, să ajungă să fie la fel de enervante ca un bec care clipește când nu vrei?!” Desigur, e bine că te ajută să scapi de o parte din munca de acasă. Fără ea, probabil că ai fi încă pe cale să speli cu mâna sau, și mai rău, să plătești un om să o facă pentru tine.
Că vorbim de Samsung, LG, Whirlpool, Candy, bamby sau alte branduri care te bombardează cu oferte, toate au aceeași poveste: „Salvează timpul tău și spală mult mai eficient.” Și ce primești? O grămadă de butoane care par că cer o diplomă de inginerie pentru a înțelege funcțiile lor. O combinație de „eco”, „rapid”, „intensiv” și „super-ultra-mega-performant” de-ți vine să iei un tricou și să-l bagi direct în mașină, fără să-ți pui întrebarea dacă s-ar spăla mai bine pe mâna ta.
Iar când în sfârșit vine momentul să le dai de lucru, adică să îți umpli mașina cu rufe, începi să-ți faci un calcul mental. Știi că teoretic poți pune 7-8 kilograme de rufe în ea, dar realitatea e că mereu te oprești la 5 și te uiți cu suspect la fiecare ciorap și te întrebi dacă o mai avea loc și ăla. Că altfel, e clar că nu mai ai nicio șansă la un ciclu „delicat”. Pe cât de modernă e, pe atât de mult îți dă senzația că e un obiect care te controlează, nu viceversa.
Totuși, fără ea, cum am fi? Muncind mai mult, făcând o groază de rufe de mână, cu spatele rupt și cu detergentul pe toate suprafețele. Da, măcar mașina asta face o parte din treabă, chiar dacă o face într-un mod care îți ridică părul pe cap de câte ori e nevoie să o resetezi sau să o pui pe modul „spălare de urgență” pentru că ți-a dat „eroare.” Iar la final, când scoți rufele și le pui la uscat, vechiul sentiment rămâne: curat, dar și plin de spume. Asta e realitatea modernă: eficiență și frustrare în aceeași oală.
Azi, după ce am chemat pentru a treia oară un mecanic d-asta de mașini de spalat am renunțat… Și mi-am comandat una nouă că treaba cu mașinile de spalat e ca ăn viață. După o vreme nu vă mai înțelegeți. E vorba despre mașina de spălat rufe slim de la Heinner, modelul Heinner HWM-M814IVSMNA+++. La prețul actual zic că dacă merge fără probleme majore vreo 5 ani minim, ai un cost de vreo 25 lei/lună. Și cred că e un raport bun în condițiile în care am putea plasa acest model de mașină de spălat rufe în partea de jos a categoriei mașini de spălat rufe cu un raport calitate-preț bun. Măcar nouă…
Lasă un răspuns