Intri în cârciumă, te pui la o masă și privești lumea. De când lumea, lumea a fost și este pestriță ca să zic așa și, dacă ar fi s-o continui cu filosofia, poate e bine așa. Altfel, cum ziceam, facebook-ul e ca o cârciumă cu foarte multe mese și, în funcție de interes, ai de unde alege o masă la care să te așezi. Vrei cu șoferii și pasionații de mașini, te pui acolo. Vrei cu mămici, găsești un loc la masa lor. Cam așa e cu grupurile de pe facebook… pă interese.
Relația mea cu facebook e una destul de simplă, mai dau share la ce scriu pe blog, mai citesc diverse pe anumite grupuri. De comentat o fac rar, mai mult de troll la postările câtorva prieteni și, așa cum face toată lumea, urez la mulțeani prietenilor de pe facebook. Deși a devenit tot mai greu să găsesc ceva interesant doar din scrol, că între recomandări și reclame nu găsesc decât gunoi, am câteva grupuri unde găsesc lucruri interesante, păreri pertinente, informații utile. Dar nu despre aceste grupuri vreau să zic azi, nu, alea sunt bine merci și nu vreau să le deranjez, că sunt bine așa cum sunt. Nu nene, grupurile strict tematice sunt relativ ok atâta vreme cât nu are acces la ele foarte multă lume din aia pestriță. Deci, să trecem peste…
E, pe lângă grupurile/bulele astea, mai sunt la stadiul de membru cititor pe multe alte grupuri. Cum ziceam, nu postez, nu răspund, nu fac mare lucru…doar scormonesc după o informație, după ceva interesant. E, da am două grupuri unde mă minunez de cât de dusă cu capul e lumea în care trăim. Cel mai dubios grup în care sunt înscris este Grupul Cetățenilor din Sectorul 3. Bă, aici nimic nu e bine, totul pute. Pe aici citesc comentariile la anumite postări. Deși nu e neapărat un lucru bun, mă minunez cât de proastă este una lume…Generalizez, desigur. Dar uoamenii e proști, se iau la ceartă din orice kkt de la al doilea comentariu. Normal, întodeauna e unu care știe mai bine, care are viziunea adevărată. Nu mă încălzește cu nimic, că am mai dat în timp câte un ochi și pe grupurile altor sectoare și ai mei sunt în trend. Dar na, e amuzant…
Mai e un grup, de data asta unul tematic. Bine, sunt mai multe…că de fiecare dată când se certau între ei, plecau doi-trei de acolo și făceau un alt grup. Ăștia sunt apicultorii români. Bă, ai zice că aici, fiind grup tematic, se discută strict despre apicultură, miere și alte chestiuni conexe domeniul. E de unde, pe grupurile apicole din facebook-ul românesc e concurs de măsurat ciocanul. Băbăietzi, se ceartă ăștia pe grupurile astea apicole de zici că e grupul femeilor cu SPM. Cumva, fiecare are nevoie de o validare a calităților și a priceperii. Bă, și mă mai uit din când în când pe contul câte unui dintre războinicii ăștia și trag concluzia că uneori, pentru a intra pe facebook ar fi nevoie de ceva teste suplimentare, că se pare că dacă e la liber, intră foarte mulți cu kkt pe ghete.
Altfel, cum ziceam…stau singur la masa mea, beau o cafea, o bere și mă minunez de cât de pestriță e lumea. Nu știu dacă e neapărat bine sau rău…dar de prostălăi a fost mereu nevoie. Da parcă prea mulți de când cu facebook-ul…
Din cand in cand si tot mai rar, ajung si eu, discret, la masa de langa tine. Tot singur la masa mea, tot cu o cafea buna si o tigara in coltul gurii, tot asa privesc si ma crucesc, mai din umbra si uneori cu ranjetul pana la urechi. Hai sa fim sanatosi, ca prostie e destula si o sa tot fie tot mai multa ca e gratis si mereu la oferta! :))
Măi nene, măi!!! N-am râs ca acum de multă vreme. Deși și articolul citit deunăzi a avut umor în el! Mulțumesc sincer pentru porția de sănătate oferită!
P.S.: Ai dreptate cu FB. Oferă prea multă libertate, prea mult bine. Și – se știeeee! – dujmanul binelui e șimaibinele.