Fii’mea inca nu e pregatita pentru povesti cu vrajitori si fantome

Aseara, din nou povesti de adormit copiii. Normal, tot cu Mos Craciun dar m-am saturat de inventat povesti cu Mos Craciun si i-am zis ca nu mai stiu, sa aleaga altceva. Si a ales cu Mos Nicolae…Nu i-am zis nici cu mosul asta, am intrebat-o daca vrea o poveste cu tanar vrajitor. (Asta asa, ca i-a placut Maleficent) Deci, am stins lumina, am inchis ochii si am dat drumul povestii de adormit copiii. Ca n-a fost sa fie e alta poveste, ne intoarcem la Elmer si la povestea iepurasului care voia sa doarma. In fine, ce a iesit, cititi mai jos.

Pe la inceputul timpului, pe pamant, traiau 4 tipuri de oameni. Erau Vrajitorii ce se ocupau de vraji, erau Eroii ce luptau cu toti balaurii si zmeii din lume, erau Oamenii de rand care-si vedeau de treburile lor si mai erau si Inteleptii care incercau pe cat posibil sa mentina un echilibru intre toti oamenii.

Cu exceptia Inteleptilor, ceilalti nu se prea amestecau, erau fiecare cu treburile lor. De exemplu, Vrajitorii traiau in orasul lor insula si nu plecau niciodata de acolo. Nici  cand aveau nevoie sa-si vanda potiunile magice nu plecau, aveau oameni normali care se ocupau de vanzare. Intr-o zi, in orasul insula al vrajitorilor s-a nascut un copil. Foarte talentat, cel mai puternic si inzestrat vrajitor din ultima mie de ani. Si a crescut tanarul vrajitor si a devenit tot mai puternic. Si tanarul vrajitor voia o lume in care toate cele 4 tipuri de oameni sa interactioneze, sa se ajute intre ei, sa fie prieteni. A vorbit cu mai marele vrajitorilor dar acesta i-a raspuns ca nu se cade, fiecare cu treaba lui, ca asa e de la inceputul timpului. Deh, conservatori si traditionalisti si vrajitorii astia.

Dupa ce a primit raspunsul acesta care nu l-a multumit, tanarul vrajitor a hotarat sa faca el lumea asta ideala in care sa traiasca in pace si prietenie toti oamenii. Si cum era un vrajitor puternic, a facut o vraja si a deschis un portal magic catre Taramul Viselor. Dar aici, tanarul vrajitor a avut o problema grava. Chiar daca era un vrajitor puternic, era doar un copil si nu avea suficiente cunostinte si lumea creeata de el avea o problema…in lumea ce vrajitorul o voia perfecta s-au strecurat niste fantome. Si prin portalul deschis, fantomele au intrat in lumea oamenilor. Tanarul vrajitor a reusit intr-un final sa inchida portalul, dar, in lumea viselor erau deja foarte multe fantome si…aici s-a terminat povestea, mi-a zis copilul ca nu-i place, ca, tac’sule mi-e frica de fantome, nu mai vreau povestea asta…

Si i-am pus frana si, in conditiile in care spuneam povesti ca s-o adorm, de la povestea asta cu fantome am ajuns sa ne prinda 12 noaptea. Deh, inca nu e pregatitata pentru fantasy….Intr-un final, cu o poveste cu ursuleti, am reusit si am adormit. Daca sunteti curiosi cum se termina povestea cu tanarul vrajitor, o sa-i fac o continuare…deja, in timp ce povesteam, aveam o idee. O pot dezvolta ca-mi place ideea, daca n-as fi lenes, as incerca sa scot o poveste fantasy plecand de la ideea asta.

 

4 gânduri despre „Fii’mea inca nu e pregatita pentru povesti cu vrajitori si fantome

  1. Ah, ce ți-e și cu părinții ăștia !… 😀
    Frumoasă povestioară, mi-ar place să citesc și continuarea, ca fiind un frumos exercițiu de imaginație. Și poate că mai tîrziu va veni și vremea pentru fantasy.
    Noapte bună, copii !

  2. Ooo, dar povestea are si substrat social. Desigur, daca ea s-ar fi petrecut in India, vrajitorul ar fi fost exclusiv din casta lui si considerat paria (si cea mica n-ar mai fi adormit la fel de frumos) 🙂

Tu ce zici?