Fiecare perioada cu jocurile ei

Să o zic pe aia dreaptă, cam urăsc treaba aia cu #pevremeamea. Da, era altfel, dar şi dacă aveam parte de toate oportunităţile din vremurile astea, cine credeţi că mai ieşea la fotbal sau la ţurcă? Clar, şi noi o ardeam tot pe telefon.

M-am tot ţinut să zic câteva cuvinte despre un joc ce l-am văzut jucat de puştii de la bloc. Zombi, aşa l-au numit. Nu e pe telefon sau tabletă, nu e nici măcar un joc static cum sunt majoritatea jocurilor din ziua de azi. Ceva asemănător jucam şi eu când eram de vârsta lor, doar că pe vremea mea, jocul se numea leapşa. E, la jocuri noi, reguli noi. Dacă la banala leapşă jucată de noi treaba era simplă, la noul joc cu zombălăi jucat de puştimea de la bloc, treaba este puţin mai complexă şi mai atractivă.

Regula la leapşa era simplă…cel ce avea leapşa trebuia să alerge cu ea şi s-o dea mai departe. Leapşa se consuma repede, se ajungea la momentul în care cel mai lent nu mai reuşea să prindă pe nimeni.  E, la Zombi, regulile sunt inspirate din filmele şi jocurile cu zombi şi treaba decurge cam aşa: Primul zombălău începe să-i alerge pe ceilalţi. Nu-i mai dă leapşa, că zombi nu e pe leapşă, e pe infectare. Odată prins primul copil şi infectat, devine automat zombălău. Da, aşa se înmulţesc zombii. Împreună încep să-i alerge pe următorii. Şi tot aşa până se ajunge la clişeul clasic, o întreagă armată de zombălăi alergând după un tip ce nu pea mai are şanse de scăpare….aici nu-i ca în filme.

Aia e, vremurile se schimbă, copiii vor altceva. Deja fii’mea mi-a zis că vrea să facem dovleac de haolin. Bine că încă nu vrea şi costumaţie specială de Halloween...da’ la anu, nu mai scap.

 

Marian Manea

4 Comments

  1. Sunt inspirați din realitate: un zombălău l-a atins pe altul, l-a infectat, după care doi zombi l-au alergat pe al treilea, trei zombi pe al patrulea, și uite așa s-au strâns 3 milioane de zombi coalizați și familiști.

Tu ce zici?