Asteptare

O viata glorioasa in uzina. In plina glorie ai luat cuvantul printre tovarasi, ti-ai scos basca proletara in fata tovarasului mai mare si, printre picaturi, ai plimbat teava. Asa a trecut viata, te-ai implicat, ai fost activ. Ceausescu? a facut da-l dracu…da’ aia l-a distrus… A venit intr-un final pensia si plua viata tihnita.  Ceausescu s-a dus, aia de-i mancai de cur in vremuri proletare te’njura prin piata, iar foamea adusa de Iliescu te roade. Surprinzator, din lipsa de ocupatie, in lungile zile de pensie, traiesti a doua tinerete…te implici, lipesti afise, esti din nou cu propaganda. Mai si pica cate ceva, nu mult, dar cat sa intelegi ca partidul asta nou vrea binele poporului, partidul are grija de batranii tarii…

Dupa o vreme realizezi ca te-au pacalit si tovarasii, dar si domnii astia noi. Dar nu te linistesti, te implici local, pe scara, in jurul blocului… ai ceva in sange ce nu te lasa sa stai toata ziua in parculet la table. Intr-un final nu mai poti…te-au prins anii din urma. Te uiti si realizezi ca nici copii si nici nepotii nu mai trec pe la tine…au treaba, au servici, asa ca, daca ai ocazia sa dai o mana de ajutor, esti fericit…si ajungem in zilele noastre, ora  7:30 dimineata, pe o bancuta din fata blocului:

‘Neata, ce faci dom’le, cum e?

-Sa traiesti Mariene, ce sa fac, bine…astept un curier…M-a rugat fata asta, Teo, sa-i ridic un pachet…

-Ce dracu curier e asta bre, cine-a mai pomenit curier sa vina la 7:30 dimineata….Ti-a dat mesaj, te-a sunat?

-A, nu, da’ am zis sa fiu pe aproape cand o veni…

 

Un gând despre „Asteptare

Tu ce zici?